Semnarea unui acord de pace între israelieni și palestinieni a devenit o țintă greu de atins în condițiile în care zilnic se produc atacuri armate din ambele părți. În campania electorală, Donald Trump a promis că va face tot posibilul ca la Casa Albă, liderii celor două state să vină să-și dea mâna. Din păcate, Donald Trump a pasat sarcina extrem de dificilă ca de acest deziderat să se ocupe un grup de politicieni americani sub conducerea ginerelui şi consilierului său, Jared Kushner.

Preşedintele american a sugerat el însuşi foarte clar: a-i reuni pe liderii celor două tabere pentru a semna un acord de pace, aşa cum a făcut Bill Clinton în 1993 la Washington cu Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat, sau Jimmy Carter în urmă cu 40 de ani cu Egiptul şi Israel, va fi destul de complicat, potrivit agerpres.ro

''La drept vorbind, aceasta ar putea fi mai puţin dificil decât au crezut oamenii ani de zile'', a spus Donald Trump în mai 2017, dar, la un an de atunci, constatarea sa pare mult exagerată. ''Toată viaţa mea, am tot auzit că acesta este acordul cel mai dificil de încheiat. Încep să cred că aşa ar putea să fie'', a spus el săptămâna trecută, exprimându-şi totuşi convingerea într-un succes, dar greu de crezut în contextul actual.

De la sfârşitul anului 2017, palestinienii au îngheţat toate contactele cu SUA, în urma deciziei lui Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, rupând cu decenii de consens internaţional ca statutul Oraşului Sfânt să fie supus negocierii.

De atunci, administraţia americană şi-a înmulţit măsurile spectaculoase cu dublul scop de a-i pedepsi pe liderii palestinieni şi de a-i băga în corzi pentru ca aceştia să accepte să se aşeze la masa negocierilor: ajutor umanitar aproape eliminat, anularea sprijinului financiar acordat Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni. Iar, luni, închiderea misiunii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) de la Washington, la 25 de ani după ce Arafat, liderul de la acea vreme a OEP, a fost primit cu onoruri la Casa Albă.

''Prin urmare, pacea prin forţă'' pare să proclame doctrina lui Donald Trump.

Oficialii americani ''cred că palestinienii vor sfârşi să admită în cele din urmă că au pierdut şi că trebuie să accepte orice li se oferă, oricare ar fi condiţiile, poate în schimbul unei autonomii limitate şi gesturi economice'', explică fostul diplomat american Michele Dunne, cercetătoare la Carnegie Endowment for International Peace.

Potrivit ei, americanii încearcă să sustragă din negocieri temele cele mai spinoase (Ierusalimul, refugiaţii palestinieni al căror număr Washingtonul îl doreşte redus în mod drastic, chiar şi viitorul unui stat palestinian, deoarece Donald Trump nu a susţinut niciodată ''soluţia cu două state'').

''Dar aceste subiecte rămân în mod clar esenţiale pentru palestinieni ca şi pentru mulţi alţi arabi şi musulmani'' şi ''este foarte puţin probabil ca ei să accepte'' aşa ceva, avertizează ea.

Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) contestă calitatea de mediator al lui Donald Trump, în condiţiile în care SUA au jucat mult timp acest rol.

Aaron David Miller, fost negociator atât în cadrul unor administraţii republicane, cât şi democrate, afirmă că Washingtonul nu a fost niciodată în mod real un ''broker onest'', adică un ''mediator imparţial'' sau ''neutru''. ''Relaţia noastră cu Israelul ne-a împiedicat întotdeauna să facem acest lucru. Dar, uneori, ne putem numi un mediator eficient, folosind această relaţie pentru a ajunge la acorduri între arabi şi israelieni'', afirmă el, făcând referire la acordul israeliano-egiptean de la Camp David sau la acorduri interimare cu palestinienii sub Clinton.

Terenul este atât de minat, încât echipa lui Kushner întâmpină dificultăţi în a găsi momentul ideal pentru a-şi dezvălui misteriosul plan de pace, a cărui prezentare a fost amânată luni de zile, dar care ''nu a fost abandonat'', asigură Casa Albă, lăudând un ''proiect extraordinar de ambiţios''.

Dacă planul american nu va prevedea un adevărat stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de Est, atunci palestinienii îl vor respinge cel mai probabil, consideră experţii.

Dar poate că acesta este proiectul final al administraţiei Trump, sugerează Michele Dunne: ''să folosească refuzul inevitabil al palestinienilor de a justifica noi schimbări în poziţia americană faţă de prezenţa israeliană în Cisiordania''.