Este vorba despre un anticorp împotriva coronavirusului numit LY-CoV555, descoperit de către societatea canadiană AbCellera Biologics, în sângele unui pacient care s-a vindecat.

Acest anticorp a fost apoi dezvoltat sintetic pentru a putea fi produs în cantități industriale, de către Lilly Research Laboratories din Statele Unite.

Faza a treia (ultima) a testării va începe prin recrutarea a 300 de voluntari din întreaga lume, pacienți spitalizați, dar care prezintă simptome ușoare sau moderate.

Jumătate dintre aceștia vor primi medicamentul (pe cale injectabilă), cealaltă jumătate va primi un placebo, pentru a se descoperi care este eficiența reală a medicamentului.

Toți pacienții vor fi tratați normal împotriva COVID-19. Un alt grup de teste clinice vizează testarea anticorpilor sintetici pe bolnavi nespitalizați.

Anticorpii sunt proteine pe care sistemul imunitar le produce pentru a se atașa de virușii invadatori și a-i împiedica să pătrundă în celulele corpului uman.

Vaccinurile urmăresc să declanșeze, la pacienții neinfectați cu coronavirus, producerea de anticorpi de către sistemul imunitar, în mod preventiv, conform mai multor metode care se află în curs de testare în lume.

Pentru persoanele deja bolnave, au fost aprobate două tratamente, până în prezent, remdesevirul și dexametazona.

Un alt medicament, hidroxiclorochina, propus de profesorul din Marsilia, Didier Raoult, a provocat polemici uriașe în lumea întreagă. Clorochina este cunoscută de decenii, se eliberează în farmacii fără rețetă și, lucru extrem de important, este foarte ieftină.

Inamicii utilizării hidroxiclorochinei au fost acuzați, mai mult sau mai puțin voalat, că fac jocul marilor companii Pharma din lume, care sunt incomodate că împotriva COVID-19 ar putea exista un tratament atât de ieftin, lucru care le-ar exclude de pe o piață uriașă.

O altă opțiune de tratament în curs de evaluare este injectarea de anticorpi prelevați de la oameni care au fost infectați dar s-au vindecat, ceea ce se numește plasma convalescent.

Această opțiune, dacă se dovedește eficientă, nu va putea fi aplicată la scară mare, ceea ce explică necesitatea dezvoltării anticorpilor sintetici.