Stres, depresie, tulburări mentale. Celelalte fețe ale pandemiei

Stres, depresie, tulburări mentale. Celelalte fețe ale pandemiei

Un raport al Națiunilor Unite, publicat joi, evidențiază impactul psihologic al pandemiei coronavirusului asupra populațiilor.

ONU invită țările să investească masiv în gestionarea tulburărilor mentale.

Teama de boli, doliu, singurătate sau spectrul șomajului: pandemia Covid-19 riscă să antreneze o altă criză majoră de sănătate publică, provocând o mare suferință psihologică în rândul populațiilor afectate, se arată în raport.

Efortul întreprins la scară mondială pentru combaterea noului coronavirus face mai puțin vizibilă propagarea tulburilor de sănătate mentală „după decenii de neglijare și subfinanțare”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Pandemia Covid-19 lovește acum familiile și comunitățile, punând mai mult stres mental asupra lor”, a spus el într-un mesaj video.

„Chiar și atunci când pandemia va fi sub control, doliul, anxietatea și depresia vor afecta în continuare oameni și comunități”, a adăugat Guterres.

Raportul evidențiază stresul psihologic legat de teama de a fi infectat sau teama că boala, care a ucis aproape 300.000 de oameni în întreaga lume de la apariția sa în China, la sfârșitul lui 2019, îi infectează pe cei apropiați.

De asemenea, raportul subliniază impactul psihologic asupra persoanelor care și-au pierdut sau riscă să își piardă sursele de venit, precum și asupra celor care au fost despărțiți de cei dragi sau au suferit din cauza unei izolări pe termen lung.

„Știm că situația actuală, frica și incertitudinea, turbulențele economice cauzează sau pot provoca stres psihic”, a declarat Devora Kestel, director în cadrul OMS.

Personalul aflat în prima linie împotriva pandemiei, mai ales cel medical și sanitar, a lucrat în condiții de „stres imens” și este deosebit de vulnerabil, a spus ea, referindu-se la o creștere a ratelor de suicid în rândul personalul medical raportat în mass-media.

Copiii obligați să stea acasă, precum și femeile, sunt mai expuși violenței domestice. Persoanele în vârstă și cele cu boli cronice susceptibile să le facă și mai vulnerabile în fața noului coronavirus se confruntă cu o mare anxietate la ideea că ar putea fi contaminate sau că ar putea dezvolta o formă severă a bolii de care suferă, uneori cu un rezultat fatal.

În cele din urmă, lipsite de tratamentul lor și de sprijinul obișnuit al terapeutului , persoanele care sunt deja fragile din punct de vedere psihologic își văd starea de sănătate deteriorată.

Studii indică faptul că prevalența stresului mental în timpul crizei a ajuns la 60% în Iran și la 45% în Statele Unite, scrie Ouest-France.

ONU solicită aici investiții masive, în condițiile în care înaintea pandemiei, țările consacrau în medie doar 2% din cheltuielile de sănătate pentru tratamentul tulburărilor mentale.