Navigabilitatea pe tot parcursul Dunării şi interconectarea infrastructurii rutiere şi energetice între ţările bazinului danubian sunt obiective economice majore pentru Strategia UE în regiunea Dunării. Dar nu trebuie uitată nici protejarea mediului înconjurător, trebuie găsit un echilibru între aceste două exigenţe, a declarat, azi, ministrul de Externe Teodor Baconschi.
Teodor Baconschi a explicat că există state riverane mai atrase de chestiunile de mediu şi altele mai pragmatice, care vor să se concentreze pe poduri, infrastructură portuară, proiecte de modernizare. Comisia Europeană va monitoriza implementarea proiectelor concrete, deja selecţionate. La Bucureşti există ministere care se ocupă de punerea în practică a proiectelor: Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului, a precizat ministrul.
El spune că este în interesul celor 14 state participante la Strategia UE pentru regiunea Dunării să aibă rezultate, în cooperare cu autorităţile locale, astfel încât, în următorul buget al UE, Comisia să poată aloca în continuare fonduri. "Dacă nu vom reuşi până spre sfârştiul lui 2012 să selecţionăm şi punem în practică proiecte, şansele Strategiei de a obţine finanţare pe termen lung se vor diminua", a spus Baconschi. Fără culoare politică
"Se înţelege că proiectele au nevoie de sprijinul autorităţilor locale, care nu trebuie să aibă culoare politică. Aceste proiecte sunt menite să interconecteze malurile Dunării pe tot parcursul său, sunt proiecte de infrastructură şi navigabilitate sau pentru modernizarea porturilor, iar acestea sunt bunuri comune, prioritare, dincolo de orice logică partizană", susţine Baconschi.
Miniştrii de externe din statele riverane Dunării au discutat, azi, la Bucuresti, într-o reuniune informală, despre managementul şi aspectele financiare ale Strategiei UE pentru regiunea Dunării.
"Avem nevoie de două lucruri: o monitorizare permanentă, politică, a iniţiativei şi o expertiză profesională pentru evaluarea şi implementarea proiectelor concrete", a declarat Baconschi. În opinia sa, chiar dacă au trecut doar patru luni şi jumătate de la adoptarea formală a Strategiei Dunării, la Consiliul European din 24 iunie, deja au avut loc mai multe evenimente, legate în special de criza datoriilor publice. "Căutam cele mai bune soluţii pentru a evita criză economică. Avem nevoie urgentă de toate instrumentele posibile pentru a revitaliza economia europeană şi calitatea vieţii cetăţenilor noştri", spune ministrul. Sprijin din partea CE
Recent a fost creat un grup special de acţiune pentru aspectele financiare, prima reuniune având loc în urmă cu 4 zile, cu "rezultate încurajatoare", susţine şeful diplomaţiei române. El a mai spus, însă, că este nevoie de sprijin substanţial din partea instituţiilor financiare internaţionale şi a sistemului bancar, pentru a finanţa proiectele ce vor fi dezvoltate în regiunea Dunării. Baconschi a amintit cele mai importante proiecte prezentate: Centrul internaţional de cercetare pentru studierea sistemelor fluviu-deltă-mare, care va fi localizat la Murighiol, în Delta Dunării, un Centru de excelenţă pentru promovarea exporturilor, un Centru logistic pentru sud-estul Europei la Constanţa, planuri de dezvoltare urbană pentru porturile dunărene, precum cele de la Sulina sau Corabia, rute ecologice pentru turişti. Mâine, la forumul Economic, multe din aceste proiecte vor fi prezentate de către experţi. Coordonare mai bună Ministrul austriac de externe, vicecancelarul Michael Spindelegger, a subliniat că este nevoie de investiţii în porturile Dunării, dând exemplul portului Galaţi, un punct cheie pentru regiune, dar a cărui infrastructură are nevoie de multe îmbunătăţiri. Este nevoie de studii de fezabilitate, pentru a evidenţia aspectele speciale pentru utilizarea Dunării. Managementul deşeurilor navelor este o necesitate şi este nevoie de o abordarea transnaţională şi eficientă a acestei probleme, spune Spindelegger.
Pe lângă abordarea economică, Strategia Dunării are şi o latură culturală şi una dedicată organizaţiilor neguvernamentale. În opinia ministrului austriac, este nevoie de mai bună coordonare a eforturilor, nu este neapărat nevoie să se ceară mai mulţi bani din partea Comisiei Europene.
Recomandările noastre
