Intensificarea navigaţiei pe Dunăre, o componentă importantă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansate astăzi de Comisia Europeană a stârnit criticile organizaţiei de mediu WWF, care susţine că intensificarea navigaţiei va afecta considerabil fluviul.

Strategia vizează dezvoltarea imensului potenţial economic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu ale regiunii. "În cursul perioadei de consultare, statele din regiunea Dunării şi-au arătat angajamentul faţă de crearea unei noi macroregiuni la cel mai înalt nivel. Strategia şi planul de acţiune pe care le propunem au la bază peste 800 de contribuţii primite chiar din partea regiunii. Sunt convins că, insistând asupra celor mai importante aspecte, cum ar fi mobilitatea, energia, poluarea, locurile de muncă şi securitatea, strategia va aduce o contribuţie reală la construirea unui viitor mai bun pentru această parte a Europei. Această a doua macroregiune a UE va avea un rol important în experimentarea acestei forme de cooperare. Sunt convins că abordarea macroregională poate oferi rezultate excelente, astfel cum vedem deja în regiunea Mării Baltice", a declarat Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn. Regiunea Dunării cuprinde 14 ţări (dintre care opt sunt state membre ale UE) din Germania la vest până în Ucraina la est. Printre provocările cu care se confruntă se numără potenţialul de transport naval nevalorificat, lipsa legăturilor rutiere şi feroviare, eforturile necoordonate în domeniul educaţiei, al cercetării şi al inovării şi ameninţările la adresa mediului. Recentul dezastru legat de scurgerea de nămol toxic în Ungaria reprezintă o ilustrare clară a necesităţii colaborării transfrontaliere pentru a preveni răspândirea poluării şi a combate efectele unor astfel de catastrofe, arată Comisia Europeană într-un comunicat de presă. Decizie cu impact negativ asupra mediului Această decizie ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra fluviului, fără a aduce în regiune şi beneficiile economice mult aşteptate, susţine WWF într-un comunicat de presă. În timp ce includerea unui număr de obiective de mediu, printre care şi protecţia sturionilor şi îmbunătăţirea calităţii apei în Strategia UE, reprezintă o serie de paşi înainte, WWF critică decizia Comisiei Europene de a intensifica navigaţia pe Dunăre, prin îndepărtarea obstacolelor naturale din albia fluviului în timpul perioadelor cu un nivel scăzut al apei. Acest proces presupune, de obicei, adâncirea şi lărgirea albiei fluviului cu ajutorul unor tehnologii învechite şi scumpe. "Investiţiile masive în îndiguirea şi dragarea Dunării au fost justificate de diverşi oficiali printr-o comparaţie făcută de aceştia cu fluviul Rin din Germania. Cu toate acesta, regiunea Rinului prezintă condiţii foarte diferite faţă de cea a Dunării, având o bază industrială care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor şi care a luat avânt nu doar datorită fluviului. A aştepta un miracol economic ca urmare a investiţiilor în navigaţia pe Dunăre este un mit şi o abordare foarte costisitoare", a declarat Andreas Beckmann, directorul Programului WWF Dunăre-Carpaţi. Direcţia actuală a strategiei propuse de UE, concentrată pe abordări scumpe şi depăşite privind intensificarea navigaţiei pe Dunăre, este nesustenabilă din punct de vedere economic.  Mai mult, ea pune în pericol biodiversitatea (habitate şi specii valoroase) şi serviciile de mediu pe care fluviul încă le furnizează, precum protecţia împotriva inundaţiilor şi purificarea apei. "Există soluţii pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre care nu modifică considerabil fluviul. Aceste soluţii sunt disponibile în momentul de faţă şi sunt mai puţin costisitoare atât din punct de vedere financiar, cât şi ecologic. Trebuie să investim în metode inovatoare în ceea ce priveşte designul navelor, care să se adapteze la condiţiile naturale ale fluviului, în sisteme informaţionale mai performante şi într-o infrastructură mai prietenoasă cu mediul, acolo unde nu există alternative", completează Orieta Hulea, coordonator proiecte Dunăre în cadrul WWF.