Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015 - 2019 va fi dezbătută şi votată azi de plenul Parlamentului

Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015 - 2019 va fi dezbătută şi votată de plenul Parlamentului azi, la ora 13,00, au decis Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat ieri Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării, intitulată "O Românie puternică în Europa şi în lume", arătând că acest document este o 'declaraţie' pe care România o face.

"Strategia Naţională de Apărare revine în obligaţia legală a preşedintelui României. Acest document nu este însă şi nu trebuie să fie un act de voinţă al unei persoane, nici al câtorva instituţii. Strategia Naţională de Apărare e mult mai mult decât atât. Este o declaraţie pe care România o face. Ea îşi propune să răspundă unor nevoi şi aşteptări şi priveşte deopotrivă statul, societatea şi cetăţeanul. Prin obiectivele şi conţinutul său, Strategia Naţională de Apărare se referă, de fapt, la apărare şi securitate naţională în ansamblu, iar cele două concepte merg împreună", a spus Iohannis, ieri, în plenul reunit al Parlamentului.

El a spus că prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare în termen de şase luni a fost, pe lângă obligaţia legală, şi un angajament personal şi a menţionat că România puternică înseamnă şi un stat care contribuie la democraţie şi libertate, la menţinerea securităţii colective împreună cu aliaţii săi.

Alertă pentru proprietari. Câinele îți poate aduce probleme. Ce spune legea

Călin Donca, milionarul excentric ce și-a pierdut mașinile de lux. Cât valorau „bijuteriile”

"Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO şi UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic al NATO şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică. România este la rândul ei puternică într-o Alianţă Nord Atlantică puternică şi într-o Uniune Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a creşte bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 este semnalul că România înţelege cerinţele momentului şi îşi asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o ţară care proiectează securitate şi stabilitate în zonă. Pe lângă apartenenţa noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă", a arătat şeful statului.

Iohannis a precizat că Strategia Naţională de Apărare aduce câteva noutăţi, indicând că documentul operează cu un concept de securitate naţională extinsă.

"În afara elementelor care ţin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existenţa unor sisteme publice - educaţie, sănătate, pensii - funcţionale şi adaptate schimbărilor, de protecţia infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esenţiale, un consens politic care să producă în mod real reformă şi legislaţie durabilă", a spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a precizat că Strategia Naţională de Apărare îşi propune o abordare integratoare şi echilibrată, care aduce la un loc dimensiunea de apărare, militară, cu cea de ordine publică, de informaţii, contrainformaţii, de securitate, economică, energetică, diplomatică, managementul situaţiilor de criză şi cea educaţională, de sănătate, socială şi demografică.