Calea scurtă de a se obţine şederea în ţară este căsătoria aranjată. Mariajul este depistat cu întrebări despre viaţa de cuplu.
În jur de 9.000 de români renunţă anual la cetăţenie, conform unui studiu Econtext.
În schimb, în 2011, alte 10.000 de persoane din alte state au solicitat şedere pe termen lung şi rezidenţă permanentă, paşii premergători pentru a obţine şi cetăţenia.
Aceştia fie muncesc în România, fie sunt căsătoriţi cu un român/româncă. Magda (28 de ani, din Republica Moldova) şi-a dorit să obţină drept de şedere pe termen lung, să poată sta până la zece ani în România.
Deşi locuieşte cu soţul din momentul căsătoriei, acum un an, ofiţerii de la Imigrări au considerat că au un mariaj aranjat. "După ce am depus cerere, am fost la proba interviului şi acolo ni s-au pus întrebări personale şi ne-am mai încurcat", ne spune aceasta. Diferenţa a făcut-o culoarea lenjeriei intime a soţului.
"Nu am ştiut ce culoare avea lenjeria intimă a soţului în ziua aceea. Ne-am îmbrăcat în fugă în aceea dimineaţă şi nu am fost atentă la astfel de detalii. Oricui i se poate întâmpla aşa ceva", ne spune aceasta.
Magda spune că a depus din nou dosarul şi speră ca de această dată să aibă mai mult noroc. Fără acest permis este nevoită să se ducă în Moldova şi să reintre în ţară o dată la două luni.
Cristina Ilie, de la Oficiul Român pentru Imigrări (OFI) - instituţia care acordă şederea sau rezidenţa permanentă, ne-a explicat că aceste întrebări sunt normale pentru a se depista căsătoriile aranjate.
"Nu este vorba de întrebări intime"
"Sunt întrebări, cred eu, generale. Nu este vorba de întrebări intime. Nu pot să vă dau exemplu, pentru că altfel aceste întrebări nu ar avea nici un rol dacă ar fi publice, dar sunt întrebări generale la care orice cuplu ar putea să răspundă, ca de exemplu să relateze o anumită întâlnire", ne-a explicat Cristina Ilie.
Aceasta a mai adăugat că testul nu este chiar aşa de îngrozitor din moment ce din câteva mii de cereri, doar 39 de cazuri de căsătorii aranjate au fost depistate în 2011 şi 22 în acest an.
"Persoanele implicate în astfel de mariaje au obligaţia să părăsească ţara", ne-a mai declarat reprezentantul de la Imigrări. Anul trecut, la OFI au depus cereri în jur de 10.500 de străini pentru şedere şi rezidenţă, proveniţi în special din state ca Turcia, China şi Republica Moldova.
Fiecare membru al cuplului este chestionat separat pentru a se depista mariajul aranjat
Cetăţenia română se acordă după ce s-a obţinut rezidenţa/şederea în următoarele situaţii: persoana locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorită cu un cetăţean român, de cel puţin cinci ani.
61 de căsătorii aranjate
au fost depistate de cei de la Oficiul Român de Imigrări între ianuarie 2011 şi iulie 2012
Basarabenii, turcii şi chinezii sunt cei mai interesaţi să obţină rezidenţa şi apoi cetăţenia română
1800 de străini au devenit români
După ce se trece de OFI şi de întrebările celor de aici, cetăţenia se eliberează, în cazul în care dosarul este aprobat, de Ministerul Justiţiei prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
"Legea 21/1991 republicată prevede trei modalităţi de acordare/redobândire a cetăţeniei române, conform art. 8, art.10, respectiv art.11. Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a emis, de la începutul acestui an, un număr de 1.793 de certificate de cetăţenie română, în baza celor trei articole de lege mai sus-menţionate", ni s-a transmis de la Biroul de Presă al instituţiei.
Recomandările noastre
