"Nu o cunosc pe această persoană, Rodica Mihaela Stănoiu", a fost declaraţia cu care fostul ministru al justiţiei i-a înmărmurit pe judecătorii unui complet de la Curtea de Apel Oradea, în urmă cu câteva zile.

Împreună cu soţul său, Şerban Stănoiu, fost membru al Curţii Constituţionale, şi cu noua sa avocată, Rodica Stănoiu a încercat din nou să demonstreze că nu a fost colaboratoare a Securităţii, într-un proces care e pe cale să devină cel mai lung din istoria CNSAS, instituţia cu care se judecă.

După patru ani de luptă în instanţă, Rodica Stănoiu şi-a construit apărarea pe argumentul că ea nu este Rodica Mihaela Stănoiu, aşa cum apare în câteva documente propuse de CNSAS ca probe. Este vorba despre şapte înscrisuri provenind din dosarul Rodicăi Stănoiu de la Direcţia de Paşapoarte, datate în perioada anilor ‘60-‘80, şi care urmează a fi expertizate grafologic, în comparaţie cu notele informative de la Securitate, semnate "Sanda" şi care, potrivit CNSAS, au fost scrise de fostul ministru.

Proba propusă de CNSAS a fost acceptată la începutul anului de Curtea de Apel Bucureşti, însă nemulţumită de decizie şi acuzând presiunile mediatice asupra instanţei, Rodica Stănoiu a cerut strămutarea.

"Botezată" de părintele Dreptului Penal comunist

În faţa instanţei de la Oradea, Rodica Stănoiu a prezentat cartea ei de identitate pe care scrie "Mihaela Rodica", şi nu "Rodica Mihaela" ca în documentele în cauză şi ca în lucrările de drept al căror autor este. Inversiunea celor două prenume ar fi fost impusă ca un fel de "nume de scenă", pentru o sonoritate mai bună, de celebrul profesor Vintilă Dongoroz, autorul Codului Penal şi al celui de Procedură Penală din 1968, din a cărei echipă a făcut parte pe când era o tânără cercetătoare la Institutul de Cercetări Juridice.

În fapt, Rodica Stănoiu a vrut să demonstreze că înscrisurile de la paşapoarte nu-i aparţin, soţul său acuzând că sunt o plastografiere a CNSAS, ca şi notele informative.

"Nu le-am recunoscut ca probe pentru că doamna Stănoiu nu-şi recunoaşte semnătura. În plus, nu înţelegem de ce este nevoie de încă o expertiză atâta timp cât s-a mai făcut una cu documente din epocă cu scrisul doamnei, contrasemnate de însuşi Dongoroz, deci care nu pot fi contestate, şi care arată că notele informative au fost scrise de altă persoană", spune Doina Donuţiu, avocata din Satu-Mare care o reprezintă acum pe Rodica Stănoiu, precizând că cea mai relevantă i se pare proba de scris în faţa instanţei.

Documentele la care face referire avocata sunt trei referate semnate Rodica Stănoiu, ce au fost preluate de la Institutul de Cercetări Juridice şi care sunt datate în trei decenii diferite.

Ele au fost expertizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), însă juriştii CNSAS le-au pus sub semnul întrebării întrucât ar fi fost scrise cu aceeaşi mină de pix, la diferenţă de 30 de ani. Ca urmare, instituţia a cerut compararea notelor cu documentele de la Paşapoarte.

MEANDRELE JUSTIŢIEI

Epopeea celor cinci expertize

Deconspirarea "Sandei" s-a produs în 2006, după ce o fostă colegă a Rodicăi Stănoiu de la Institutul de Cercetări Juridice, Marilena Uliescu, şefă a Institutului Naţional al Magistraturii în perioada mandatului lui Stănoiu la Justiţie, a găsit-o ca informatoare în dosarul său. Deconspirarea a fost imediat contestată pe motiv că nu există un angajament şi un dosar de informator propriu-zis, însă, acestea nefiind condiţii impuse de lege pentru declararea colaborării, Rodica Stănoiu a invocat faptul că notele nu sunt scrise de ea.

Două expertize comandate de CNSAS au comparat însă scrisul din note cu cel din declaraţia de avere şi din declaraţia de necolaborare cu Securitatea aflate la parlament şi ambele au avut acelaşi rezultat, că "Sanda" e Stănoiu.

A treia expertiză s-a făcut pe documentele furnizate de foştii colegi ai Rodicăi Stănoiu de la ICJ, iar aceasta a arătat că "Sanda" nu e Stănoiu. O a patra expertiză, extrajudiciară, comandată tot de CNSAS, a avut ca termen de comparaţie documentele de la Paşapoarte şi arată că "Sanda" e Stănoiu. Această ultimă expertiză va fi repetată, la aprobarea instanţei, şi va fi efectuată de INEC, însă la cererea contradictorie a Rodicăi Stănoiu se vor lua în calcul din nou şi înscrisurile de dată recentă de la parlament.

  • Rodica Stănoiu reclama la Securitate şi bijuteriile amicelor

UN FOST ŞEF ACUZĂ

Presiuni politice asupra grafologilor

Cătălin Grigoraş, fost director adjunct al INEC, a acuzat în urmă cu câteva luni presiunile politice asupra instituţiei pe care a condus-o. El a exemplificat cu cazul fostul ministru al justiţiei, în care experţii au refuzat să vadă că cele trei înscrisuri propuse pentru expertizare, provenind de la Institutul de Cercetări Juridice, erau scrise cu acelaşi pix, deşi erau datate în trei decenii diferite.

CURAJUL DEMISIONARULUI.
Cătălin Grigoraş a declarat
că în cazul Stănoiu expertiza
a omis elementul esenţial

La scurt timp după ce a lansat aceste acuzaţii, fostul director adjunct al INEC a plecat definitiv în Statele Unite, unde este profesor la Universitatea Colorado Denver.

Cele trei înscrisuri care se presupune că sunt scrise cu acelaşi pix au fost contestate de CNSAS atât din perspective acestei suspiciuni, cât şi pe motiv că nu prezintă elemente de siguranţă, precum ştampilă sau număr de înregistrare. Potrivit legii, în cazul unor astfel de documente, ca expertiza să se poată efectua, trebuie să fie de acord ambele părţi. În pofida opoziţiei CNSAS, expertiza s-a efectuat de către INEC, acelaşi institut care urmează să facă şi cea de-a cincea expertiză în această cauză.

"Nu înţelegem de ce este nevoie de încă o expertiză atâta timp cât s-a mai făcut una cu documente din epocă cu scrisul doamnei."
DOINA DONUŢIU, avocata Rodicăi Stănoiu