În SUA se vorbește, din ce în ce mai mult, despre „stagflation„, o perioadă de inflație în care, simultan, are loc și o scădere accentuată a producției de bunuri. America a mai trecut printr-o asemenea perioaadă nefastă în anii 70 ai secolului trecut, când la putere se afla un alt președinte democrat- Jimmy Carter, astăzi în vârstă de 96 de ani.

Biden calcă pe urmele lui Jimmy Carter?

Creșterea prețurilor de consum și lipsa pe coasta de est benzinei au stârnit îngrijorări că economia SUA ar putea trece printr-o perioadă de coșmar asemănătoare celei din timpul administrației președintelui Jimmy Carter, la sfârșitul anilor 1970.

Întoarcerea inflației ar fi „devastatoare” pentru Administrația Biden, susține Art Laffer, fostul consilier economic al președintelui Ronald Reagan. Economia americană a înregistrat sub Carter inflație și șomaj, ca urmare a unui șoc al prețului petrolului declanșat de greva petroliștilor iranieni. Astpzi situația se complică din cauza pandemiei, dar și a unor decizii ale actualului președinte.

„Acum șase luni, America era independentă din punct de vedere energie. Astăzi avem cozi la benzinărie”, a scris pe Twitter liderul republicanilor din Camera Reprezentanților Kevin McCarthy. „Președintele Biden este pe cale să creeze o altă economie tip Jimmy Carter”, spune republicanul.

Benzinăriile de pe Coasta de Est s-au confruntat, în ultima săptămână, cu lipsa de combustibil și cu cozi lungi după ce compania Colonial, care deține o conductă de 5.500 de mile și furnizează aproape jumătate din necesarul de carburant al regiunii, a fost atacată de hackeri. Pentru americanii în vârstă, penuria de carburant a amintit de cozile la benzină de la sfârșitul administrației Carter.

Cozile la benzină nu sunt nici pe departe cea mai mare problemă. Un raport publicat săptămâna trecută de Departamentului Muncii din SUA arată că prețurile de bază , care exclud alimentele și energia, au crescut cu 0,9% în aprilie, cel mai mult din septembrie 1982.
Mai mult, economiști nu exclud și posibilitatea unei încetiniri a economiei americane.

Probleme pe piața muncii

Luna trecută, piața muncii a adăugat numai 266.000 de locuri de muncă, rata șomajului ajungând la 6,1%. Economiștii chestionați de Refinitiv anticipau, însă, o 978.000 de noi locuri de muncă, ceea ce ar fi făcut ca rata șomajului să scadă la 5,8%. Specialiștii explică această evoluție dezamăgitoare prin faptul că firmele se confruntă cu probleme de de aprovizionare din cauza pandemiei

„Ceea ce se întâmplă cu activitatea și prețurile nu este o repetare a „stagflation” din anii ’70”, e de părere Paul Ashworth, economist șef al SUA la firma de cercetare Capital Economics, referindu-se la inflație și șomaj,. „Dar are un pic aceleași cauze, care sunt similare cu ceea ce s-a întâmplat în 2005 și 2006”.

Ashworth a adăugat că pe atunci, președintele Rezervei Federale, Alan Greenspan, a crescut ratele dobânzilor pentru a controla inflația, ceea ce președintele actual Jerome Powell pare mai puțin înclinat să facă. Federal Reserve Board are în prezent un obiectiv „amplu și incluziv” de ocupare deplină a forței de muncă, ceea ce îl face pe Ashworth să creadă că banca centrală americană nu va crește ratele dobânzii de referință până la sfârșitul anului 2023.

Ashworth consideră că Fed nu va începe să crească rata până la sfârșitul anului 2023.

Investitorii, sfătuiți să adopte o strategie defensivă

Strategii de la Bank of America prezic, însă, că amenințrea stagflation va începe să prindă contur în a doua jumătate a acestui an.

Investitorii care doresc să-și protejeze banii ar trebui să se orienteze spre o strategie defensivă, investind în Big Pharma, telecomunicații monopoliste și furnizori de utilități ”, susține Michael Hartnett, strateg șef de investiții la Bank of America citat de Fox Business.