SRI avertizează că nici o naţiune nu se poate proteja total de campanii de dezinformare şi propagandă. Şeful Direcţiei generale de analiză a serviciului, Adrian Părăluţă, arată că presiunea asupra instituţiilor şi societăţilor devine tot mai puternice.
Societățile și instituțiile democratice devin tot mai vulnerabile la crizele de securitate provocate de campanii de dezinformare şi propagandă. Adrian Părăluţă arată că scopul final al acestor acţiuni este subminarea încrederii publice în instituţiile democratice
Avertismentul SRI legat de noile provocări de securitate
Societatea se confruntă cu o realitate nouă, în actualul context geopolitic. Oficialul SRI arată că mediul de securitate a devenit imprevizibil. Periodic ne confruntăm cu crize suprapuse provocate de actori hibrizi care utilizează un arsenal complex. Astfel, arată Adrian Părăluță, instituțiile și societățile democratice devin tot mai vulnerabile la șocuri.
„Nicio naţiune nu se poate proteja total de influenţe perturbatoare precum campanii de dezinformare şi propagandă, întreruperi ale lanţurilor de aprovizionare sau degradarea infrastructurilor cu valenţe critice, care toate au potenţialul de a diviza şi slăbi o societate. Scopurile finale ale acestor acţiuni sunt subminarea încrederii publice în instituţiile democratice, contestarea valorilor fundamentale ale societăţilor şi afectarea procesului decizional”, a spus șeful Direcţiei generale de analiză din SRI.
Adrian Părăluță a vorbit în deschiderea celei de a III-a ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum. El a menţionat că atacurile sau campaniile pot declanşa tensiuni în plan social şi pot perturba societatea civilă. Aceste operațiuni speculează vulnerabilităţile și fisurile construcției sociale pentru lansarea unor ameninţări din spectrul hibrid.
Dezinformare Sursa foto: EVZ
Societatea trebuie să fie pregătită să reacționeze
Dezvoltarea rezilienţei reprezintă cheia capacităţii unei ţări de a descuraja și rezista în fața unor astfel de șocuri a mai spus oficialul SRI. Adrian Părăluță a precizat că societatea trebuie să fie pregătită să absoarbă șocurile provocate de aceste crize și să reducă efectele negative.
„România face eforturi şi face progrese în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei, pe ambele sale componente, statală şi societală, punând accent pe adaptarea cadrului normativ şi consolidarea capacităţilor de reacţie. Prin Legea nr. 58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică, România îşi protejează infrastructurile critice şi întăreşte mecanismele de apărare în faţa riscurilor emergente.
Noile amendamente includ acţiuni specifice în faţa ameninţărilor cibernetice şi campaniilor de dezinformare care vizează destabilizarea ordinii constituţionale”, a spus ofițerul SRI.
Război hibrid Sursa foto: EVZ
SRI atrage atenția cu privire la dezinformări
Totodată, Ana Cristina Tinca, secretar de stat în cadrul MAE, a atras atenţia asupra contextului geopolitic „turbulent”, în care bazele și principiile fundamentale ale securităţii sunt puse la îndoială. Societatea modernă se confruntă cu provocări şi ameninţări de o gravitate deosebită. În acest context, a subliniat importanţa educaţiei şi a conştientizării, astfel încât cetăţenii să poată să recunoască dezinformările.
„Ne aflăm în cel de-al treilea an al războiului neprovocat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Al treilea an al unui război care ne-a reamintit cât de valoroasă, dar şi cât de fragilă este pacea şi cât de important este să eliminăm orice vulnerabilităţi care riscă să fie exploatate împotriva noastră de un actor agresiv. Acest conflict a evidenţiat încă o dată că securitatea noastră nu este determinată doar de puterea militară.
Depinde, de asemenea, de soliditatea infrastructurii noastre, de integritatea sistemelor noastre de informaţii, de unitatea alianţelor noastre, dar şi de unitatea societăţilor noastre. Nu ne mai confruntăm doar cu arme convenţionale pe câmpul de luptă. Navigăm într-un peisaj complex, cu atacuri hibride, care estompează liniile dintre război şi pace”, a spus Ana Cristina Tinca.