Brașov. Propaganda rusă continuă să răspândească dezinformări, de această dată vizând un presupus incident din apropierea Brașovului. Canalul de Telegram „Intel Slava Z”, cunoscut pentru promovarea știrilor false și a narativelor pro-Kremlin, a publicat o știre falsă despre un incendiu de proporții care ar fi izbucnit la Prejmer, lângă Brașov.

Propaganda rusă inventează un incendiu

„Intel Slava Z”, care se autointitulează un agregator de știri internaționale, specializat în conflicte și geopolitică, a publicat un raport alarmant despre un incident... inexistent. Potrivit acestuia, un depozit al companiei (fictive) „Evroteks”, situat în suburbia Brașovului, ar fi fost distrus într-un incendiu masiv, conform newsbv.ro.

Canalul rus de propagandă susține că în acest depozit se aflau echipamente militare, drone și medicamente pregătite pentru a fi trimise în Ucraina. Incendiul ar fi acoperit o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, iar 12 echipaje de pompieri s-ar fi luptat pentru a stinge focul, care, potrivit raportului fals, nu fusese încă localizat complet, la momentul publicării știrii.

Nu a existat nici incendiu...

Și exact ca în glumele cu Radio Erevan, realitatea este cu totul alta și nu cum este înfățișată de propaganda rusă. Spre exemplu, nu a fost niciun incendiu, în zonă.

Lt. col. Ciprian Sfreja, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Brașov, a dezmințit categoric informațiile, subliniind că nu a existat nicio intervenție de urgență în zona respectivă.

De asemenea, primarul din Prejmer, Mihai Apafi, a confirmat că niciun echipaj de pompieri, nici măcar formația voluntară locală, nu a fost chemată pentru vreo intervenție. Astfel, afirmațiile lansate de „Intel Slava Z” nu au niciun fundament real.

... și nici firma nu există

Mai mult decât atât, compania menționată de propaganda rusă în știrea falsă, „Evroteks”, nu există.

În parcul industrial din Prejmer funcționează o firmă cu un nume asemănător, „Eurotex”, care însă se ocupă exclusiv de depozitarea și vânzarea de haine second-hand, neavând nicio legătură cu echipamente militare sau alte bunuri de acest gen.

Deci, nu a fost niciun incendiu, nu există firma menționată, iar o altă firmă cu nume asemănător se ocupă de cu totul și cu totul altceva.

Această știre falsă este un exemplu clasic de dezinformare menită să inducă panică și să submineze încrederea publicului în sursele oficiale de informație. Campania de propagandă rusească încearcă să destabilizeze și să creeze confuzie în rândul populației, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, unde astfel de narative sunt frecvent folosite pentru a manipula percepția publicului.

Autoritățile locale au reacționat prompt pentru a clarifica situația și pentru a combate aceste dezinformări, subliniind importanța verificării surselor și de a nu cădea pradă zvonurilor nefondate.