SPUSE PE SLEAU: Alegerea Patriarhului si masoneria

SPUSE PE SLEAU: Alegerea Patriarhului si masoneria

Florian Bichir: "Lupta pentru ocuparea functiei de Patriarh atribuie masoneriei o anume implicare".

Lupta pentru ocuparea functiei de Patriarh starneste comentarii pasionale, luari de pozitie care mai de care mai fulminante, care atribuie masoneriei si serviciilor secrete o implicare in alegerea intaistatatorului ortodocsilor romani.

Cel mai vehement a fost liderul PIN Cozmin Gusa, care i-a cerut lui Eugen Ovidiu Chirovici, unul dintre sefii masoneriei de la noi, sa nu influenteze rezultatul alegerilor prin jocuri de culise.

Relatia dintre masonerie si Biserica este, cel putin in Romania, o poveste destul de ambigua si sinuoasa. Desi din 1934 i-a fost cerut Sfantului Sinod sa afuriseasca masoneria - dupa modelul grecesc, care o facuse cu un an inainte - abia in 1937 s-a luat o decizie publica.

In baza temeiului nr. 785/1937, in sedinta Sfantului Sinod din 11 martie 1937, a fost aprobat studiul Inalt Prea Sfintitului dr. Nicolae Balan al Ardealului, prin care francmasoneria era condamnata. S-a hotarat ca „Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti”.   O decizie de imagine, cum s-ar spune in limbajul actual, pentru ca din 1937 si pana in prezent nu a existat vreun caz in care unui mason sa i se interzica slujba de inmormantare! O rezolvare tipic romaneasca, pentru ca Patriarhul Miron Cristea, sub care s-a dat aceasta hotarare, era si el un initiat inca din tinerete.

Iar in 1937, cand Ion Pangal, seful masoneriei, ii citea solemn Patriarhului Miron Cristea decizia de autodesfiintare a francmasoneriei, multi se prapadeau de ras: fata in fata, condamnand „Oculta”, stateau doi frati!

Miron Cristea nu este singurul caz de ierarh sau cleric care a apartinut de-a lungul timpului masoneriei: episcopul Melchisedec Stefanescu, Filaret Scriban, Dionisie Lupu, Atanasie Stoianescu, ca sa mentionam doar pe unii. Ba chiar Mitropolitul Irineu Mihalcescu, autor al unor rasunatoare studii antimasonice, a fost in tinerete mason.

Ca si astazi, in perioada interbelica, masoneria ocupa spatii importante in media, iar povestile care circulau erau cel putin tulburatoare. Ca „marele public” nu intelegea nimic din asta sta marturie si un fapt petrecut la „rebeliunea legionara” din ianuarie 1941. Niste gura casca pusi sa strige „Horia Sima, Furher, Duce!” si „Jos masonii!” scandau „Horia Sima fura si duce!”, respectiv „Jos nasoii!”.

Cu precautie sau nu se stie exact din ce motive, din 1937, Biserica Ortodoxa Romana nu a mai luat atitudine fata de masonerie: nici pro, nici contra. La fel au facut-o multe alte Biserici ortodoxe, cu exceptia Bisericii Ciprului care, in ianuarie 1993, a mai afurisit odata aceasta organizatie.

La noi, parerile sunt impartite, evident in functie de interese: unii considera decizia perimata si luata sub presiunea vremurilor, iar altii o considera valabila din moment ce nu a fost abrogata. Oricum nu mai reprezinta astazi nicio ciudatenie ca unele personalitati se declara public masoni, dar participa la slujbele bisericii sunt crestini practicanti. Nu e rolul meu sa judec sau sa dau decizii, ci al Bisericii.

Nu stiu ce forta reprezinta astazi masoneria, dar imi vine greu sa cred ca in Loji se discuta aprins despre cine va fi Patriarh, mai ales ca, oficial, masoneria proclama ca interzice discutiile politice si religioase. Nu cred ca cei adunati in numele „Marelui Arhitect al Universului” - organizati intr-un fel de sindicat al Omertei, nu pot dormi cu gandul la cine va conduce Biserica.

Evident, daca sunt printre votanti membri ai masoneriei, acestia pot influenta, votand in corpore, daca li se cere. Nu cred insa in scenariile care inunda piata, in acea „hidra iudeo-masonica”, vinovata de toate relele din lume, in planurile diabolice de a cuceri lumea sau alte baliverne de genul celor debitate de Gregorian Bivolaru. Nu trebuie subestimat rolul masoneriei, dar nici amplificat. La urma urmei, masoneria romaneasca este dupa chipul si asemanarea societatii actuale, pentru ca membrii ei sunt tot romani...

Ne puteți urmări și pe Google News