De mai multe luni, psihiatrii şi psihologii din toată lumea alertează în legătură cu starea mentală a populaţiei confruntate cu restricţii sanitare în cadrul luptei contra pandemiei de Covid-19. În vreme ce Japonia a înregistrat un număr mai ridicat de sinucideri, în Franţa, sentimentul de solitudine şi de rău psihic creşte.

E o premieră după 11 ani. Numărul de sinucideri din Japonia, care are rata cea mai ridicată din lume, a crescut în 2020. O problemă de sănătate publică considerată suficient de gravă pentru ca prim-ministrul, Yoshihide Suga, să desemneze un "ministru al Solitudinii", vineri, 19 februarie.

Tetsushi Sakamoto va avea greaua sarcină să îndiguiască acest flagel care se poate să fi fost favorizat de extinderea telemuncii şi de lipsa relaţiilor sociale datorate restricţiilor din cadrul luptei contra Covid-19.

Practic, 21.000 de persoane s-au sinucis în Japonia anul trecut, adică cu 750 mai multe decat în 2019. O creştere cu atât mai de remarcat cu cât vine după un deceniu de scădere a numărului de sinucideri.

Această creştere este deosebit de vizibilă printre femei, care au adesea locurile de muncă cele mai nesigure din arhipelag.

Cifrele sinuciderilor tinerilor sub 18 ani sunt de asemenea alarmante: peste 300 de elevi din şcoala primară şi secundară s-au sinucis între începutul lui aprilie şi sfârşitul lui noiembrie 2020, un salt de aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De la începutul pandemiei, experţii din lumea întreagă se alarmează de riscurile de creştere a sinuciderilor din cauza unor factori precum stressul, dificultăţile economice sau abuzurile familiale.

Semne îngrijorătoare

Deocamdată, este imposibil de ştiut dacă Franţa, care are una din ratele de suicid cele mai ridicate din Europa, cu 9.000 de decese pe an, a cunoscut o creştere a cazurilor în timpul acestei crize sanitare. Statistici serioase nu vor fi disponibile decât peste câţiva ani.

Totuşi, mai multe studii arată că sentimentul de solitudine şi de rău psihic a crescut în rândurile populaţiei. Între izolări, restricţii de circulaţie, închiderea barurilor şi restaurantelor, a sălilor de spectacol... epidemia de Covid-19 a dat o lovitură serioasă vieţii sociale a milioane de persoane care pot suferi mai intens sau mai puţin intens din cauza acestei izolări.

Potrivit unui studiu Ipsos publicat la sfârşitul lui ianuarie pentru asociaţia Astrée, aproape 18% dintre persoanele intervievate, adică un francez din 5, afirmă că se simte adesea singur, faţă de 13% în 2018. În plus, sondajul arată că 63% dintre indivizii care suferă de singurătate au avut gânduri sinucigaşe.

Semne îngrijorătoare vin şi din partea profesioniştilor experimentaţi. Numerele de telefon de urgenţă ca SOS Amitiés sunt copleşite, dă asigurări Françoise Facy. "Asociaţiile noastre afiliate constituie puncte de alarmă şi toate telefoanele de urgenţă ne arată că numărul de apeluri a explodat", explică fosta preşedintă a Uniunii naţionale de prevenire a suicidului (UNPS) contactată de "France 24".

"Trebuie totuşi să distingem ideea, gândul sinucigaş, de trecerea la gest cu tentativă de suicid", nuanţează Françoise Facy.

Tinerii în prima linie

Studenţii sunt de regulă citaţi printre segmentele populaţiei mondiale cele mai fragilizate de criza sanitară. În Statele Unite, statisticile naţionale privind sinuciderile de adolescenţi nu sunt încă disponibile, dar unele situaţii la nivel local arată o tendinţă deosebit de frapantă.

Într-o unitate administrativă din Nevada care include Las Vegas, 19 elevi s-au sinucis din martie, mai mult decât dublul cifrei din 2019. Deşi nu pot fi atribuite direct pandemiei, autorităţile au decis să grăbească calendarul redeschiderii şcolilor.

În Franţa, potrivit unei anchete publicate în ianuarie pentru Fundaţia FondaMental, aproape un tânăr din trei a avut "gânduri suicidare" în ultimele luni.

Sylvie Tordjman, şefa polului spitalului universitar de psihiatrie a copilului şi adolescentului din Rennes, arată pentru "France 24" că serviciile ei au înregistrat de două ori mai multe episoade de "crize suicidare" şi de "tulburări anxio-depresive" în această iarna faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Profesoara de pedopsihologie explică acest fenomen în special prin "dereglarea ceasului biologic" în timpul izolării şi re-izolării, "teren de vulnerabilitate pentru tulburări anxioase şi depresive" sau "lipsa de activitate fizică" indusă de sedentarism.

Conştientizare

În Franţa, pentru a veni în ajutorul tinerilor fragili, puterile publice au lansat, la începutul lui februarie, "cecul psy" care trebuie să permită studenţilor să beneficieze de trei consultaţii gratuite la un psiholog sau un psihiatru.

De asemenea, au apărut mai multe platforme de informare, precum "Écoute étudiants Île-de-France".

"Această platformă le permite tinerilor să primească sfaturi şi mai ales sa aibă acces direct la profesionişti de sănătate competenţi", precizează psihologul clinician Jean Petrucci.

Serviciile de sănătate destinate studenţilor sunt într-adevăr adesea neînzestrate faţă de cererea tinerilor în suferinţă psihică. În Franţa, se estimează că există numai 1 psiholog pentru 30.000 de studenţi.

"Criza Covid a fost un revelator pentru multe subiecte. Această situaţie neobişnuită a scos la lumină anumite slăbiciuni ale sistemului nostru de sănătate", susţine Jean Petrucci. "Din fericire, suntem pe cale să conştientizăm acest lucru".