Congres Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Se știe că Nicolae și Elena Ceaușescu și-au mărit lista „fidelilor” cu nume din județele de baștină sau din regiunile de baștină. Este și cazul Alexandrinei Găinușe, una din cele mai supuse figuri feminine ale ceaușismului.
Cine a fost Alexandrina Găinușe?
Alexandrina Găinușe s-a născut în Stoina, Gorj, la 25 iulie 1932. A intrat în Partidul Muncitoresc Român în 1953, când deja Ceaușescu intrase în Biroul Politic al PMR, după ce anterior, el condusese „regionala de partid” Oltenia. Bună prietenă și devotată Elenei Ceaușescu, la fel ca și Ana Mureșan, Alexandrina Găinușe a ajuns membru CPEx și, totodată, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Va fi și deputat în Marea Adunare Națională în deceniul 1980-1989 și Ministru al Industriei Ușoare.
Politruc desăvârșit, executant fidel al „prețioaselor indicații”...
Alexandrina Găinușe a fost atât „la județ” cât și la „Centru”. A fost prim-secretar la „județeana de partid” Bacău în 1975 Remrcându-se, a fost „unsă” ca responsabil la nivel central cu „politica de sănătate”, fără să aibă studii de specialitate și fără să părăsească funcția de la județ. Așa se face că în anul 1982 a interzis medicilor să mai facă naveta. Le-a cerut să își stabilească domiciliul în localitățile unde funcționau spitalele, preventoriile sau dispensarele medicale.Din 1985, a fost un an, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, apoi a devenit Ministrul Industriei Ușoare. tot pentru un an.
... dar și „descoperitor de talente”
A rămas în amintirea unor subordonați ca un om care „făcea și desfăcea”. La Mangalia, la o reuniune a comuniștilor prin 1980-1981, a descoperit un pictor, pe Iulian Moga, acesta fiind talentat în a picta portrete și tablouri de mari dimensiuni. Iulian Moga, născut la începutul anior 40, și-a amintit cu Alexandrina Găinușe i-a promis locuință și postul de șef al propagandei la Bacău dacă accepta să se mute acolo. S-a ocupat de tot ce însemna panouri și afișaje omagiale, expoziții în județul Bacău.
Sibian de origine, cu studii de artă la Cluj, Iulian Moga a practicat diverse profesii, inclusiv aceea de cadru didactic în sate ardelene. A devenit maistru la București, intrând „în câmpul muncii”. Pictând din pasiune, a câștigat un concurs pentru „pictori de evenimente” în 1976. Printre competitori a fost și marele artist Ion Pacea. Iulian Moga a plecat o vreme să lucreze în Germania, după care a revenit în Bacău, dar pierzându-și locuința ca urmare a unor probleme legate de neplata unui credit, la finalul anilor 90, a ales să locuiască la un centru de bătrâni din județ, unde a continuat să picteze.
Revoluția a prins-o la Slobozia, ca șefă a „județenei” Ialomița
Generalul Găinușe, soțul Alexandrinei Găinușe, era comandantul garnizoanei. Alexandrina după ce a făcut apel la calm, arătând că la Slobozia comuniștii ridicaseră blocuri și fabrici, iar în județ erau ferme, CAP, IAS ca și fabrici sau uzine, dar a fost huduită pe 22 decembrie 1989. A fost nevoită să se refugieze într-o unitate militară cu ajutorul subordonaților soțului său.
Județul Ialomița fusese un „județ cheie” pentru agricultură, fiind în inima Bărăganului. De aceea, era nevoie acolo de un om care să aibă „capacitatea orgnizatorică” a „toarșei” Găinușe. Să nu uităm că elevii, studenții, militarii participau la muncile agricole, ori pe cine se putea baza partidul la Ialomița dacă nu pe soții Găinușe?
După Revoluție, Alexandrina Găinușe s-a retras din viața publică și a decedat în iulie 2012.
