Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna septembrie este dominat în continuare de Biserică cu 63,4% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 62% în iulie.
Biserica este urmată de Universităţi cu 41,7% faţă de 43,1% în iulie 2014, presă 35,3% (faţă de 36,2% în iulie), organizaţiile societăţii civile 30,4% (faţă de 27,9%), Sindicate 20,4% (faţă de 23,4% în iulie), Patronate 19,8% (faţă de 19,3% în iulie 2014) şi Bănci, 18,2% (faţă de 15,9% în iulie). Ierarhia nu este schimbată față de măsurătoarea anterioară. O curbă cert descrescătoare este înregistrată în cazul încrederii în universităţi pe durata ultimului an.

”Prezența patronatelor și a  băncilor la coada clasamentului continuă deja de câteva luni şi ne arată că economia este încă departe de a fi funcţională din punct de vedere al vieţii de zi cu zi. În general însă, instituţiile grupate la acest capitol nu sunt afectate încă de o tendinţă continuă descrescătoare, precum cele politice”, a precizat Darie Cristea, coordonator programe INSCOP.

La categoria instituții politice, curba încrederii este descendentă, excepția e dată de primării, care potrivit experților, sunt singurele instituţii care par a ieşi din acesată tendinţă, dar faptul e explicabil, având în vedere că primăriile au un metabolism politic aparte.

Cifrele încrederii pentru începutul lui septembrie 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 41,6% (40,9% în iulie 2014), Curtea Constituţională – 29,7% (31,2% în iulie), Consiliile judeţene – 28% (29,6% în iulie), Guvernul – 27,6% (28,6% în iulie), Preşedinţia – 18,3% (20,2% în iulie), Parlamentul – 15,6% (16,5% în iulie), partidele politice – 10,8% (12,5% în iulie). Consiliile județene și primăriile par a avea chiar o uşoară creştere de încredere odată eliberate de încărcătura politică dată de campania electorală din mai.

„Practic, pe cifrele din septembrie, avem trei tipuri de instituţii în raport cu investiţia de încredere a cetăţeanului. Primăriile stau ceva mai bine decât celelalte – ele sunt şi instituţiile politice cu care cetăţenii au poate relaţia cea mai directă. Ele sunt mai degrabă asociate cu primarul decât cu partidele politice. Consiliile judeţene, Curtea Constituţională şi Guvernul sunt văzute probabil drept ceva între politic şi administrativ, de aceea scapă de o parte din atributele negative pe care publicul le pune în seama partidelor sau Parlamentului. Consiliile judeţene au beneficiat şi de o „reclamă” relativ negativă în ultima vreme, unii titulari ai funcţiilor de preşedinte de la nivelul lor apărând în anchete de corupţie. La treapta cea mai de jos a încrederii stau instituţiile politice prototipice: Parlamentul şi partidele”, a explicat Darie Cristea.

Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 67,5% (faţă de 67,6% în iulie), Jandarmeria 58,3% (60,7% în iulie), SRI 50,3% (faţă de 48,8%), DNA 48,9% (faţă de 48,6%), Poliţia 47,6% (faţă de 46,9% în iulie), BNR 47,4% (faţă de 47,6% în iulie), SIE 44,5% (faţă de 45,4%), Agenția de Integritate (ANI), 34,9% (32,7% în iulie 2014).
Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări semnificative faţă de sondajul din iulie (apare o schimbare de clasament între Poliţie şi BNR, dar cu diferenţe absolut nesemnificative. În contextul în care lupta împotriva corupţiei a ţinut capul de afiş în presă de toată perioada verii este explicabilă consolidarea încrederii în instituţiile de forţă.

În privința încrederii pe care românii o acordă instituțiilor interaționale, ierarhia este următoarea: NATO – 51,3% (52,5% în iulie 2014), ONU – 51,1% (47,6% în iulie), UE – 46% (43,9% în iulie), Parlamentul European – 44,8% (faţă de 41,9%), Comisia Europeană – 44,3% (41,3% în iulie), Banca Mondială – 34,5% (30,9% în iulie), FMI – 26,8% (27,1% în iulie).

Instituţiile internaţionale au traversat vara într-o formă excelentă, în condiţiile în care, de obicei, peste perioada vacanţelor publicul nu este foarte interesat de chestiuni internaţionale. În bună măsură, procentele generoase de care se bucură la încredere primele instituţii din listă, peste un sezon care în mod tradiţional nu le avantaja, se datorează şi faptului că, de cel puţin câteva ori, la sfârşitul lui iulie şi în august au avut loc câteva episoade îngrijorătoare în legătură cu situaţia din Ucraina. De asemenea, atrage atenția creșterea încrederii în reperele comunitare (Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Parlamentul European).

”Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul.