Sonda Parker, lansata de NASA in august 2018, a batut recordul de apropiere de Soare. Folosind materiale inovative pentru scutul termic, aceasta sonda va efectua alte 24 de apropieri di Soare pentru a studia fenomenele care au loc in coroana solara si care pot genera furtuni solare care sa ne afecteze negativ inclusiv pe Pamant.

Activitatea Soarelui influenteaza in mod direct viata pe Pamant. Furtunile solare, cele care au loc in coroana solara, pot genera fluxuri intense de particule care ajungand pe Pamant genereaza adevarate furtuni magnetice ce pot avea o influenta negativa asupra retelelor electice sau a celor de comunicatie.

Soarele se afla la o distanta fata de noi de circa 150 de milioane de kilometri si sunt inca multe fenomenele care au loc in Soare pe care nu le intelegem pe deplin. Printre acestea si cele legate de coroana solara si de furtunile solare. Tocmai pentru studiul acestora NASA a pregatit si lansat pe 12 august 2018 o sonda speciala, numita Parker, care recent a stabilit un nou record in apropierea de astrul nostru.

Sonda Parker s-a apopiat de Soare la o distanta de circa 43 de milioane de kilometri pe 29 octombrie 2018, depasing recordul anterior care a fost stabilit in 1976 de catre sonda germano-americana Helios 2 ce reusise sa se apropie de Soare la 43,4 milioane de kilometri.

Sonda Parker a fost numita asa in cinstea lui Eugene Parker, un astrofizician de 91 de ani, cel care a propus existenta unui vant solar, adica un jet de particule cu viteze supersonice care sunt generate in coroana solara. Este pentru prima data cand NASA da numele unei persoane in viata unei sonde.

Snda Parker a continuat sa se apropie de Soare ajungand la distanta de 39 de milioane de kilometri pe 5 noiembrie.

Pentru a realiza acest record si aceasta misiune a fost necesara realizarea unui scut termic de protectie deosebit, tinand cont de temperaturile extreme din apropierea Soarelui. Din acest motiv la acest proiect, in valoare de circa 1,5 miliarde de dolari, NASA a lucrat cateva decenii bune inainte de a-l lansa in spatiu. Mare parte din pregatiri au fost dedicate studiului a unor noi materiale pentru scutul termic.

Scutul termic de protectie al sondei va mentine instrumentele de masurare de la bordul sondei  la doar 30 de grade Celsius si este alcatuit din "panouri armate carbon-carbon”, un tip de material compozit extrem de rezistent la temperaturi ridicate, construit in jurul unei spume de carbon. Panoul superior al scutului are un finisaj superficial alb, care reflecta parte din radiatia solara. Suprafaţa superioara a scutului cea mai apropiata de Soare va ajunge la peste 1.300 de grade Celsius. Scutul de protectie poate suporta temperaturi de peste 2000 C, intrucat punctul de topire al materialelor folosite este in jur de 2480 C.

In urmatorii ani sonda Parker va continua sa se  apropie de Soare din ce in ce mai mult ajungand in anul 2025 la doar circa sase  milioane de kilometri de suprafata astrului.

Datele acumulate de sonda Parker ii vor ajuta pe oamenii de stiinta sa inteleaga mai bine procesele care au loc in coroana solara si sa descifreze o enigma care persista de zeci de ani: de ce este corona Soarelui atat de fierbinte? Aceasta are temperaturi care ajung la peste un milion de grade si mai multe teorii au fost formulate pentru a explica fizica ce sta la baza acestor temperaturi extrem de ridicate..

Studiul radiatiei solare, a vantului solar care ia nastere in coroana Soarelui, este extrem de important, intrucat poate afecta negativ instrumentele de pe Pamant si avea o influenta chiar si asupra astronautilor sau a eventualilor exploratori ai planetei Marte. Cu ajutorul sondei Parker, care se apropie de Soare mai mult decat orice alta misiune spatiala, vom avea o intelegere mai profunda a astrului caruia ii datoram viata si care va continua sa straluceasca petru uramatorii circa 5 miliarde de ani.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro