Evenimentul Zilei > Social > Soluțiile propuse de miliardarii tehnologici la „chestiunea” viitorul omenirii. Cum am devenit roboți?
Soluțiile propuse de miliardarii tehnologici la „chestiunea” viitorul omenirii. Cum am devenit roboți?

Soluțiile propuse de miliardarii tehnologici la „chestiunea” viitorul omenirii. Cum am devenit roboți?

Jacques Peretti, jurnalist BBC și investigator notoriu al politicilor sociale, atrage atenția asupra raportului dintre oameni și roboți în viitorul apropiat. Unde se va regăsi umanitatea în vitorul apropiat? O întrebare la care Jacques Peretti încearcă să răspundă într-un capitol special al volumului Înțelegerile care ne-au schimbat lumea (Editura Litera, 2019).

Reproducem, mai jos, rezultatul aceestei cercetări deosebit de interesante.

În 2013, nou-aleasa coaliție de guvernare a lui David Cameron a primit o sugestie cu privire la următorii zece ani. Un articol științific scris de Carl Frey și Michael Osborne de la Universitatea Oxford oferea o predicție dură cu privire la destinația la care Watson avea să ducă, in scurt timp, rasa umană. Pană in 2030, spuneau ei, jumătate din toate locurile de muncă ar putea să fie automatizate.

Studierea globului de cristal, înainte de 2013, cu scopul discernerii viitorului muncii automate, a ajuns dintr‑odată să pară irelevantă. Devenea tot mai clar că uzura avea să fie soarta tuturor: doctori, avocați, contabili, personalul de la supermarketuri, șoferi de taxi, ingrijitori din aziluri și cămine, jurnaliști, chiar și analiști din domeniul tehnologic care evaluau viitorul roboților.

Cognitiv și rutină versus nonrutină

In mai 2017, un algoritm de inteligență artificială dezvoltat de Illinois Institute of Technology i-a pus pe judecătorii de la Curtea Supremă in situația de a fi depășiți, in condițiile in care algortimul a prezis corect 73% din verdictele de la Curtea Supremă (judecătorii umani au prezis doar 66% din verdicte).

Cercetătorii Brynjolfsson și McAfee de la MIT, lucrand impreună cu colegii Daren Acemoglu și David Autor, prezintă lucrurile astfel: „Imaginați-vă o matrice cu două axe, manual versus cognitiv și rutină versus nonrutină. Locurile de muncă pot apoi să fie aranjate in patru cutii: rutină manuală, nonrutină manuală și așa mai departe.

Locurile de muncă de pe linia de asamblare intră in cutia de rutină manuală, cele din domeniul asistenței medicale in cutia de nonrutină manuală. Urmărirea inventarului se află in cutia de rutină cognitivă, imaginarea unei campanii publicitare sau scrierea unei cărți se află in cutia de nonrutină cognitivă.“

Clasa de mijloc, în pericol

Locurile de muncă cele mai bine plătite sunt concentrate in ultima cutie: administrarea unui fond de investiții, pledarea in cadrul unui proces ce privește un faliment, crearea unei lucrări artistice sunt activități cognitive ce nu implică o rutină. Ocupațiile manuale, care nu implică rutină, tind să fie cel mai prost plătite: golirea ploștilor, activitatea de chelner, curățarea camerelor de hotel.

Munca in fabrică și locurile de muncă din domeniul administrării plăților sau cele care țin de contabilitate tind să se situeze la mijloc. Din aceste patru cutii – patru cutii care cuprind toate ocupațiile umane –, roboții au potențialul de a face trei și jumătate.

Ocupațiile clasei de mijloc sunt cele pe care roboții le pot prelua cu cea mai mare ușurință: activități birocratice, administrative și orice activități in care trebuie să prelucrezi cifre, precum contabilitatea. Roboții se luptă cu făcutul paturilor – după cum știm – și cu livrarea unui colet intr‑un oraș cand nimeni nu este acasă, așa că acestea vor rămane ocupații umane pentru o perioadă ceva mai lungă.

Dar cele mai multe locuri de muncă vor fi colonizate, umani rămanand numai cate un doctor și supraveghetorul de la supermarket, ca să rezolve problemele ocazionale pe care roboții nu le pot rezolva, cum se face deja in supermarketuri cand scannerul nu reușește să scaneze niște banane și trebuie să vină cineva să tasteze codul numeric.

Guverne șocate

Expertul in inteligență artificială Martin Ford spune că marea problemă cu acest fenomen nici măcar nu o reprezintă roboții, ci complăcerea noastră. Presupunem că locul nostru de muncă este sigur deoarece este „complex“, in condițiile in care deseori nu este.

Amestecăm complexitatea faptului de a fi uman cu specificitatea locului de muncă, care nu necesită complexitate umană. Conform formulării lui Ford, „un computer nu trebuie să reproducă intregul spectru al capacității tale intelectuale ca să te inlocuiască la locul de muncă: trebuie doar să facă lucrurile specifice pe care ești plătit să le faci“.

Guvernele au fost șocate cand au citit rapoartele scrise de experți precum Ford, Brynjolfsson și McAfee, care veneau de la MIT și Oxford. Președintele Obama s-a panicat indeajuns incat să comande un raport: „Inteligența Artificială, automatizarea și economia“.

Ce va face toată ziua lumea intreagă?

„În ultimii ani“, concluziona acesta, „mașinile au depășit oamenii in indeplinirea anumitor sarcini legate de inteligență. E de așteptat că mașinile vor continua (rapid) să se ridice la nivelul performanței umane și să o depășească in tot mai multe activități… Va fi nevoie de politici publice agresive pentru a-i ajuta pe americanii care sunt dezavantajați de aceste schimbări.“

Guvernele din intreaga lume au inceput să comande propriile rapoarte și toate au ajuns la aceeași concluzie: trebuie să facem ceva, dar ce? Dacă mașinile ii fac pe toți să fie de prisos, cum ne vom mai caștiga traiul și ce va face toată ziua lumea intreagă? Nu doar Turing profețise acest viitor.

In anii 1930, Keynes a prezentat alternativele utopice și distopice la automatizare – vom fi inrobiți sau vom sta la plajă toată ziua? In 2016, miliardarii din domeniul tehnologiei au venit cu soluțiile lor.

Intră în scenă miliardarii

Elon Musk a readus la viață ideea unui „venit minim universal“: o sumă de bani care ne este plătită tuturor pentru a exista. Treaba noastră va fi doar aceea de a fi umani și de a cheltui bani in magazine (ceva ce roboții nu pot incă să facă). Cheltuind, vom menține consumerismul in viață și capitalismul pe linia de plutire, așa că această ocupație este una serioasă.

Bill Gates a spus că trebuie să atacăm problema creării bogăției de la celălalt capăt și să taxăm munca roboților. Prin taxarea economiilor făcute de companii prin eliminarea oamenilor, ar putea să fie finanțat un venit minim universal, precum și continuarea plăților către stat menite să asigure construcția și intreținerea drumurilor, spitalelor și armatelor.

Daron Acemoglu și Pascual Restrepo, de la MIT, doi dintre experții in inteligență artificială pe care guvernul american ii citise asiduu, au inceput să vadă această coexistență mai puțin ca pe un inevitabil fait accompli inducător de anxietate și mai mult ca pe o cursă a înarmării al cărei obiectiv este să te echipezi și să fii cel mai deștept. O cursă pe care oamenii trebuie să o ca

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: