O bursă a gazelor pe continent poate apărea datorită diversificării surselor de gaze naturale, liberalizării preţurilor şi modernizării infrastructurii.
Preţul gazelor naturale a devenit un subiect tot mai fierbinte în ultimii ani în întreaga Europă. Pe măsură ce dependenţa faţă de gazele ruseşti a crescut, preţurile au urcat, iar rezervele interne sunt tot mai puţine.
Care sunt soluţiile
Una dintre soluţiile cele mai eficiente pentru ţările europene, şi mai ales pentru România, este adoptarea unei pieţe unice şi stabilirea unei burse a gazelor naturale la nivel continental.
Dezvoltarea unei astfel de pieţe ar duce la scăderea semnificativă a preţurilor la nivel european, potrivit lui Matthias Keuchel, vicepreşedinte al diviziei de furnizare pentru regiunea Sud- Caspică E.ON Ruhrgas.
Potrivit acestuia, o piaţă unică ar creşte competitivitatea, iar preţurile ar fi mai mici decât în cazul contractelor pe termen lung.
"În prezent, există un număr limitat de jucători, de depozite de gaze şi de conexiuni interfrontaliere în domeniul gazelor naturale. Centrul a fost mutat spre vest, ceea ce a crescut dominaţia Rusiei în Estul Europei", a afirmat Keuchel, ieri, la Forum Energy, organizat de Forum Invest.
Keuchel a atras atenţia că, în unele state, gazele ruseşti acoperă aproape 100% din consumul intern. România este una dintre ţările cu cea mai redusă depen denţă de gazul rusesc, de circa 19%, faţă de media UE de 24%.
Chiar dacă avem o dependenţă mai mică de gazele ruseşti, preţul plătit ruşilor este printre cele mai mari din Europa. Potrivit datelor ANRE, în lunile martie-aprilie 2011, media a fost de circa 400 dolari/1.000 metri cubi, faţă de 375 dolari în Italia, 365 dolari în Ungaria şi Bulgaria şi 360 în Germania.
Potrivit lui Keuchel, pentru a rezolva aceste probleme, trebuie luate o serie de măsuri în ţările din Estul Europei.
Printre acestea se numără dezvoltarea infrastructurii necesare conectării cu alte ţări, diversificarea rutelor pentru importul de gaze, liberalizarea pieţei gazelor şi obţinerea creşterii economice.
Planurile E.ON în România
Întârzierea liberalizării pieţei de gaze din România şi un raport al Fondului Proprietatea au dat naştere la speculaţii, în ultimele zile, privind ieşirea E.ON din România. Surse din cadrul grupului au catalogat, însă, ca fiind nefondate informaţiile din presă referitoare la o posibilă plecare a companiei din România.
GAZODUCT
South Stream prin România? Aflăm la anul
Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a respins speculaţiile potrivit cărora gazoductul South Stream va ocoli Bulgaria, transmite Novinite. Aflat la Belgrad, Miller a declarat că gazoductul va traversa teritoriul Bulgariei, însă a adăugat că Gazprom va lua, în 2012, o decizie finală dacă acesta va trece doar prin Bulgaria sau şi prin România.
Anterior, Alexei Miller declarase că nu vor exista întârzieri în realizarea proiectului South Stream, construcţia urmând să înceapă în 2013 şi se se finalizeze până la sfârşitul lui 2015.
Luna trecută, şeful Gazprom l-a informat pe ministrul român al economiei, Ion Ariton, despre stadiul realizării South Stream. Reprezentanţii Gazprom au afirmat că au găsit resurse de finanţare pentru conducta ce urmează să furnizeze gaz Europei, a relatat ministrul Ariton, adăugând că România aşteaptă studiul de fezabilitate al experţilor ruşi vizând construirea gazoductului.
South Stream este un proiect comun al companiei ruse Gazprom şi al concernului italian ENI şi este conceput să transporte gaze naturale ruseşti spre Europa via Marea Neagră şi ocolind Ucraina.
Lungimea tronsonului pe sub Marea Neagră este de 900 de kilometri, la adâncimea maximă de 2.000 de metri. Partea terestră este împărţită în două ramuri: una sudică, ce ar urma să treacă prin Grecia şi să ajungă în Italia, şi una nordică, ce ar urma să treacă prin Serbia şi Ungaria şi ar ajunge în Austria.
Recomandările noastre
