Evenimentul Zilei > Social > Solstițiul de iarnă 2021. Ce trebuie să faci în cea mai scurtă zi din an, ca să ai noroc în dragoste
Solstițiul de iarnă 2021. Ce trebuie să faci în cea mai scurtă zi din an, ca să ai noroc în dragoste

Solstițiul de iarnă 2021. Ce trebuie să faci în cea mai scurtă zi din an, ca să ai noroc în dragoste

Marți, 21 decembrie, va avea loc solstițiu de iarnă 2021. Acesta reprezintă începutul iernii astronomice, în emisfera nordică. Este cea mai scurtă zi din an, dar are multe tradiții și obiceiuri pe care unii români le respectă cu sfințenie. Un volum celebru legat de mituri ne vorbește despre una dintre tradițiile acestei zile, care aducea prosperitate și noroc în dragoste.

Solstițiul de iarnă 2021 va avea loc pe 21 decembrie, la ora 17:59. Această zi este considerată cea mai scurtă din an, având opt ore și 50 de minute. Noaptea va fi una extrem de lungă, având 15 ore și 10 minute.

Această zi specială reprezintă începutul iernii astronomice, în emisfera nordică. Ea este cunoscută și drept „solstițiul hibernal” și reprezintă mijlocul iernii. Marți, la ora 17.59, Soarele va fi la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc. În unele țări și calendare, solstițiul este văzut ca începutul iernii. În domeniul meteorologiei, iarna își intră în drepturi cu trei săptămâni înainte de această zi.

Solstițiul de iarnă face parte din cele patru momente astronomice importante din an. Cuvântul „solstițiu” provine din latinescul “solstitium”, însemnând literal „Soare nemişcat” (din latinescul “sol, solis, solem” (Soare) şi “stitium”, derivat din verbul “sisto, sistere, stiti, statum” – “a opri/a menţine/a rămâne constant/ a face să stea”).

În această zi specială, soarele va răsări cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. În timpul după-amiezii, el va urca, ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45°, la numai 21 de grade față de orizont. Marți, 21 decembrie, va fi cea mai scurtă zi din an, iar noaptea va fi mult mai lungă. Ziua va avea opt ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întind pe 15 ore și 10 minute. În emisfera sudică a pământului, fenomenul are loc invers, marcând începutul verii astronomice.

Conform specialiștilor în astronomie, solstițiul de iarnă nu doar că reprezintă începutul unei noi perioade sau cea mai scurtă zi din an. Acesta anunță faptul că, începând de pe 21 decembrie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va fi în scădere. Acest fenomen se întâmplă până pe 21 iunie 2022.

Obiceiuri românești pentru solstițiul de iarnă 2021

Solstițiul de iarnă, la fel ca orice alt eveniment major din România, are o serie de tradiții și obiceiuri. Această zi păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa.

După ce însoțește cetele de colindători, acesta este omorât simbolic. Solstițiul de iarnă aduce și tradiția porcului, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritualic la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Nopțile solstițiului aduc o altă tradiție, atestată în mai multe zone etnografice din țară. Legenda spune că, în această noapte specială, feriga va înflori. Cel care surprinde momentul, va avea noroc în casă și în dragoste. Dacă ne luăm după cartea ″Zile și mituri – calendarul țăranului român″⁣, de Ion Ghinoiu, această tradiție nu este decât un mit, pentru că feriga este o plantă inferioară, care nu înflorește niciodată. De asemenea, potrivit volumului, aceasta nici nu se înmulțește prin spori.

Potrivit aceluiași volum citat mai sus, solstițiul de iarnă reprezenta pentru păgâni noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. În această zi specială, românii îi sărbătoreau pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii.

În antichitate, unde a fost găsită cea mai veche referință legată de solstițiu de iarnă, evenimentul ținea 12 zile. Scopul acestuia era de a-l ajuta pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.

În Europa, sute de structuri megalitice îi sunt dedicate solstițiului. Construcțiile din piatră au fost făcute pentru măsurarea poziției Soarelui. Ele au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, și la Newgrange, în Irlanda. Potrivit studiilor efectuate de cercetători, structurile din Stonehenge datează cu aproximație din 2050 î.Hr. și se presupune că au fost poziționate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstițiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.