Retragerea de către CNA a licenței Giga TV a adus condamnări cu executare pentru toți cei patru inculpați din dosar. Laura Georgescu, fosta președintă a CNA, a primit 4 ani și patru luni de închisoare cu executare, fiind acuzată de comiterea mai multor infracțiuni, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ștefan și Narcisa Iorga, primind fiecare câte 3 ani cu executare. Viorel Hrebenciuc este acuzat că și-a folosit influența politică asupra Laurei Georgescu pentru ca, la rândul ei, să determine membrii CNA să revină asupra deciziei de retragere a licenței Giga TV. Narcisa Iorga este acuzată că l-ar fi instigat pe Gheorghe Ștefan, pentru ca, la rândul lui să-l instige pe Viorel Hrebenciuc și acesta să o instige pe Laura Georgescu.

Instanța nu ia în considerare nicio probă în apărarea Narcisei Iorga

Este un caz nemaiîntâlnit, întrucât lanțul presupuselor instigări este destul de lung, iar dosarul ridică mari semne de întrebare în privința hotărârii primei instanțe, care nu a ținut cont de nicio probă depusă în apărarea acuzaților și a copiat cuvânt cu cuvânt rechizitoriul. Aceasta, după cinci ani, cât a durat procesul la Tribunalul București. Judecătoarea este o fostă procuroare transferată de la Parchetul Ploiești, aceeași care a dispus arestarea Sorinei Pintea în ajunul sărbătorilor de iarna trecută, deși aceasta avea grave probleme de sănătate. Judecătoarea a dispus achitarea lui George Copos în dosarul Loteria ll. În dosarul CNA, a dispus sentința chiar în ajunul Crăciunului, după ce amânase de șase ori pronunțarea.

După șapte ani de tăcere în acest caz, Narcisa Iorga a luat decizia să facă publică opinia sa, motivând că în fața instanței nu a avut nicio șansă, iar până acum, în spațiul public, nu s-a auzit decât vocea acuzării. Ea se declară uimită de lipsa totală de implicare a magistraților în aflarea adevărului, într-o speță pe care o consideră ”deosebit de simplă”, care își găsește soluția în legea audiovizualului, ”o lege pe care o înțelege orice jurnalist, fără să aibă nevoie de studii juridice”.

Înregistrarea cheie din dosar e refuzată și în Apel

Fosta membră a CNA a postat pe pagina sa de Facebook o înregistrare audio din ședința CNA în care a fost retrasă licența Giga TV, fragment ce ar putea schimba soarta procesului, dar care nu a fost luată în considerare nici de către DNA, nici de către judecătorul primei instanțe. Acum, când dosarul se află în faza de apel, a cerut ca înregistrarea să fie ascultată în sala de ședință, iar solicitarea i-a fost respinsă. ”Am luat decizia să fac publică această probă, întrucât sunt în situația de a nu mă putea apăra”, a motivat Iorga gestul său. Completul care judecă dosarul CNA este același care judecă dosarul Udrea-Ioana Băsescu, precum și alte spețe în care sunt implicați oameni considerați apropiați de Traian Băsescu.

În fragmentul audio publicat de Narcisa Iorga, se constată că toți membrii CNA și angajații de la departamentele tehnice afirmă că Giga TV avea emisie și transmitea programe, iar șeful departamentului juridic afirmă explicit că nu se poate ridica licența, ci că sunt aplicabile alte prevederi, iar președinta CNA îi răspunde cu onomatopeele ”Mac-mac! Mac-mac!”. Vă dați seama, nivelul, într-o instituție importantă a statului!?!

Discuțiile la telefon despre informații publice devin fapte penale

Conform legii audiovizualului, licența nu putea fi retrasă decât dacă postul ar fi încetat difuzarea programelor timp de cel puțin 96 de ore. Cu toate acestea, CNA a retras licența Giga TV. Narcisa Iorga i-a spus aceste lucruri lui Gheorghe Ștefan la telefon, precum și cine sunt membrii CNA care au votat această decizie, discuție care a fost interceptată de SRI. Menționăm că ședințele CNA sunt publice, la fel și votul, iar numirea membrilor CNA se face de către Parlament, la propunerile venite din partea partidelor, Guvernului și Președințeiei, toate informațiile aflându-se pe site-ul Parlamentului.

În urma unei contestații depuse și discutate în termen legal, CNA a revenit asupra deciziei inițiale și Giga TV și-a redobândit licența, dar nu a mai reușit să emită niciodată după ce a fost scoasă de pe cablu, în 2013. Pentru acest lucru, DNA o acuză pe Narcisa Iorga că ar fi instigat la folosirea influenței politice pentru obținerea unui folos necuvenit. Giga TV a pierdut totul, nu a obținut vreun folos necuvenit, iar instigarea de care e acuzată fosta membră CNA ca faptă penală nu este probată.

Ponta și SRI, în spatele dosarului

Narcisa Iorga a afirmat zilele trecute, la Realitatea Plus, că în spatele dosarului său s-ar afla Victor Ponta, din răzbunare pentru problemele majore pe care i le ridica în CNA în anul 2014, când el candida la Președinție. Ea a difuzat și o înregistrare în care Victor Ponta se arată încântat de faptul că ea este pusă sub urmărire penală și oferă date din dosar pe care jurnalista, ca parte, le-a aflat doar un an mai târziu.

Contactată de Evenimentul zilei, Narcisa Iorga a spus că dosarul a fost instrumentat cu sprijinul SRI, pe vremea când Ponta se întâlnea în privat cu generalul Coldea și Kovesi. În plus, procurorul de caz era direct subordonat unui fost coleg al lui Victor Ponta, procurorul Claudiu Dumitrescu, aceștia lucrând împreună, cu ani în urmă, la Corpul de control al Primului Ministru.

Narcisa Iorga: Și un jurnalist debutant ar fi scris o investigație mai bună decât DNA

”Procurorul de caz, Paul Dumitriu, m-a amenințat și a fost deosebit de agresiv cu mine, încă de când m-a audiat ca martor în acest dosar. A încercat întâi să mă intimideze. Apoi, a dorit să-mi impună recunoașterea faptei, spunându-mi că voi primi cel mult trei luni cu suspendare. I-am spus că nu am comis nicio faptă penală și nu am de ce să primesc nici măcar o zi de închisoare, întrucât a spune la telefon cuiva, oricine ar fi, niște informații cu caracter public nu reprezintă o infracțiune decât într-o dictatură. S-a ridicat în picioare și, pe un ton agresiv și amenințător, întreba repetând obsesiv dacă <mă risc> să merg în fața instanței. I-am spus că nu am ce să risc, câtă vreme spun adevărul. Avocatul meu, care încerca să-l calmeze, a fost amenințat că va fi dat afară din birou și că va fi amendat dacă mai intervine. Aceste fapte pot fi probate, dacă SIIJ ar fi interesată”, afirmă Narcisa Iorga.

Fosta membră CNA apreciază că dosarul ei este ”cea mai slabă investigație” pe care a citit-o vreodată, pe care ”un jurnalist debutant ar fi scris-o mai bine, fără să aibă la îndemână mijloacele unui procuror” și că ea nu ar fi publicat niciodată în vreun ziar așa ceva. ”Cum să trimiți patru oameni la închisoare pe baza unor presupuneri ale unui procuror, care face confuzie între termenii grilă de programe și serviciu de programe, definiți încă din primul articol al legii audiovizualului? Care procuror spune că nu există în dosar documente pe care el însuși le-a ridicat în cadrul perchezițiilor efectuate la CNA. Cum să condamni patru oameni la 3 și peste 4 ani de închisoare, când în nu s-a dat și nu s-a primit niciun leu, nu există niciun prejudiciu și nici măcar o dovadă că faptele s-au întâmplat așa cum își imaginează procurorul, interpretând în notă subiectivă niște interceptări făcute de SRI și preluate nelegal dintr-un alt dosar? Nu există fapta, nu există folos necuvenit, nu există nicio probă că redobândirea licenței de către Giga TV s-ar fi făcut nelegal. Condamnarea este absolut inexplicabilă, asta în timp ce dosare cu prejudicii de zeci și sute de milioane de euro sunt clasate din lipsă de probe sau se finalizează cu închisoare cu suspendare. Mi se pare strigător la cer.”, declară Narcisa Iorga pentru evz.ro

Dincolo de instrumentarea deficitară a rechizitoriului, Narcisa Iorga s-a văzut pusă în fața unei alte anomalii a justiției: motivarea condamnării sale conține 18 pagini, din care 17 sunt preluate prin metoda copy-paste din rechizitoriu, inclusiv greșelile de ortografie, punctuație, dar și de fond. Astfel, judecătoarea a preluat inclusiv omisiunea unei litere din textul rechizitoriului, precum și eroarea cu privire la numărul de pagini pe care le conține contestația depusă de Giga TV (n.a. avem ambele documente).

Concret, contestația Giga TV conține 3 pagini, dar atât procurorul, cât și judecătoarea susțin, copiindu-se unul pe altul, că documentul conține ”doar o pagină și jumătate”.