Soarta UE se decide pe 23 aprilie. Cine va câștiga lupta dintre săracii și bogații Europei?

Soarta UE se decide pe 23 aprilie. Cine va câștiga lupta dintre săracii și bogații Europei?

În mai puțin de o săptămnă, șefii de state și guverne din UE se vor întâlni într-un summit decisiv pentru viitorul Uniunii. Lupta se va da între țările care cer folosirea Eurobondurilor pentru ieșirea din criză (Franța și Italia) și cele care se opun unei împărțiri excesive a riscurilor (Germania și Olanda). Atmosfera e extrem de tensionată, iar președinta Comisiei Europene,, prinsă între ciocan și nicovală, se ferește să spună ce plan are pentru rezolvarea situațuei. Acesta e, de altfel, și motivul pentru care ziarul italian de stânga La Repubblica e de părere că “Von der Leyen se ascunde în spatele celor "3.000 de miliarde" de euro alocate deja de guverne și UE”.

"Europa are nevoie de un nou Plan Marshall. Vom avea nevoie de investiții publice și private uriașe pentru reconstruirea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

Cheia este un nou și puternic buget multianual al Uniunii Europene", a declarat Ursula von der Leyen în sala de presă a Comisiei UE într-o videoconferință împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Cei doi președinți lucrează la o propunere de deblocare a impasului dintre guverne, divizați pe frontul de solidaritate, condus de Italia și Franța, care solicită Eurobond-uri pentru a ieși din criză, și liderii austeri din nordul Europei, care se opun unei excesive împărțiri a riscurilor.

Ne puteți urmări și pe Google News

Înainte cu o săptămână de summitul decisiv al șefilor de Stat și de Guvern din 23 aprilie, von der Leyen și Michel rămân precauți, se limitează să ofere câteva indicii despre modul în care instituțiile europene vor încerca să favorizeze un acord între lideri.

Propunerea liderilor de la Bruxelles se va baza pe bugetul 2021-2027, care în opinia președintelui von der Leyen "va trebui să se diferențieze de restul, va trebui să dea răspunsul european la criza coronavirusului". Președintele german al Comisiei UE vorbește despre investiții de "trilioane", dar nu specifică modul de strângere a banilor.

Von der Leyen nu menționează niciodată Recovery Fund, propunerea franceză susținută de Italia de înființare a unui fond care să strângă banii necesari pentru repornire, folosind drept garanție bugetul UE. Acest fond ar permite Uniunii Europene o serie de programe de redresare economică.

Este soluția "comunitară" pentru a-i liniști pe alegătorii nord-europeni că banii nu vor fi irosiți pe "vorbăreții" din sud. La fel cum nu clarifică asupra momentului relansării economiei, un element cheie pentru Roma, Paris și Madrid, care au nevoie "să injecteze" imediat propriile economii cu bani.

Von der Leyen se ascunde în spatele celor "3.000 de miliarde" de euro alocate deja de guverne și UE și se limitează să spună că "vor veni alte măsuri".

Singurul indiciu cu privire la faptul dacă Comisia UE va lansa Coronabond-uri prin intermediul bugetului său, nemțoaica răspunde: am folosit deja "ca pârghie" resursele financiare furnizate de Statele membre pentru a strânge bani pe piață. Este un mecanism "experimentat" și cunoscut deja de Statele membre, fapt care constituie un "avantaj enorm, chiar dacă nu a fost niciodată aplicat la scară largă".