Proiectul, spunea dânsa, răspunde necesităţilor menţionate prin crearea unei Comisii care, cu celeritate, trebuie să inventarieze documentele din arhiva D.G.P.A. și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea acestora.

 

În 27.07.2016, răzbat în presă primele referiri la proiectul gândit de Raluca Prună și oamenii din echipa ei care privea Arhiva SIPA. De fapt, era, așa cum voi arăta, o modalitate de a se umbla în Arhiva SIPA. Citiți fragmentul edificator din proiectul de Hotărâre de Guvern, pe care ministrul Raluca Prună vroia să-l treacă în iulie-august 2016!  

 

"La nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor către autorităţile competente", se arată în proiect.

 

„În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde atât dosare de personal, cât şi alte documente specifice.

 

De la data desfiinţării D.G.P.A. şi până în prezent (iulie 2016) au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei o serie de solicitări fie din partea societății civile – de clarificare a acestui aspect, fie din partea unor justiţiabili – motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziţie a unor documente din arhiva fostei D.G.P.A., fără ca aceste solicitări să poată fi legal soluţionate, la acel moment, datorită lipsei de temei legal cu privire la instituţia competentă să desigileze şi să inventarieze, respectiv să predea documentele acestei arhive ori să realizeze copii ale acestor documente.

 

Având în vedere faptul că nu a mai fost emis un act normativ de prorogare a termenului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.127/2006, la nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor  către autorităţile competente”.

 

Scopul nobil de a ajuta ”societatea civilă și justițiabilii” a apus, însă, în momentul în care Raluca Prună a citit Raportul 096 al Comisiei Chioariu-Predoiu, pe care fostul ministru Cătălin Predoiu a scris ”Secret de serviciu”, în 17.04.2008. După ce a văzut despre ce e vorba, când a luat la cunoștință de faptele grave de care era acuzată prietena ei, Monica Macovei, în legătură cu Arhiva SIPA, Raluca Prună a secretizat pentru a doua oară Raportul 096. A lăsat baltă proiectul de HG, fluturat presei în 27.07.2016, iar în 18.08.2016 (deci după trei săptămâni) a trecut raportul semnat de Predoiu la o clasă superioară de secretizare, aplicând pe prima pagină a documentului ștampila de SECRET.

 

Raluca Prună se face astfel vinovată cel puțin de mușamalizare și de comiterea unor greșeli care arată o grabă suspectă:

 

– Nu a pus ștampila de SECRET decât pe prima pagină a documentului

– Nu a dat un număr nou de înregistrare în 18.08.2016, atunci când a secretizat din nou Raportul 096

– Nu a sesizat instituțiile abilitate atunci când a luat la cunoștință din Raportul-secret de serviciu că e vorba de incidente de Securitate foarte grave și posibile infracțiuni cu privire la legea siguranței naționale.

Desecretizare de acum a ministrului Tudorel Toader este de o importanță majoră fiindcă arată că fostul ministru Raluca Prună a încercat să acopere ce a făcut în 2005-2006 Monica Macovei, Cristi Danileț și restul echipei lor, care a manevrat Arhiva SIPA.

 

Ce spune Legea 182/2002 despre documentele cu regim special

 

In sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulaţie;

b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţionala, care, datorită nivelurilor de importanta si consecinţelor care s- ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;

c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;

d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala si apărarea tarii;

e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;

f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt: – strict secret de importanta deosebita – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale; – strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale; – secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;

 

 

Te-ar putea interesa și: