Marea noastră campioană a vorbit despre mentalitatea de învingător, cu care, în unele țări, copiii sunt învățați încă de mici. Și cât de ucigător poate fi stresul în marile turnee.
„Respectarea regulilor, disciplina, vin din sport și de la mama”, a spus Simona. Campioana noastră recunoaște că, poate, cel mai greu meci a fost cu ea însăși, în perioadele în care nu reușea să-și domine stresul și emoțiile, mai puternice decât publicul care o încuraja.
„Publicul, tot timpul, a fost foarte călduros cu mine dar eu eram stresată pentru că eu îmi induceam stresul ăsta. Oriunde am jucat, tot timpul m-au aplaudat și m-au susținut dar eu singură aveam tot felul de scenarii în cap”.
„La început este sentimentul de a dovedi cumva, de a nu dezamăgi, că toată lumea vorbește despre tine, că ești bună, joci bine, ai rezultate. Acum, să vedem și la viitorul turneu. Asta crează o anumită autopresiune”, a spus Simona, care a fost oaspetele lui Andi Moisescu, la Apropo TV.
Ne puteți urmări și pe Google News
Mentalitatea de învingător este insuflată încă din copilărie în unele țări, spune Simona Halep.
„E și din copilărie. Trăiesc pe lângă australieni și ei nu au nici o treabă cu astfel de lucruri, cu stresul. Nu e în cultura lor. Și americanii, de când se nasc, ei sunt cei mai frumoși, cei mai buni, fac lucrurile cel mai bine”.
„Și dacă ei pierd un meci, eu am fost super șocată, aș putea să spun, când am jucat o finală cu Madison Keys și am câștigat la scor strâns. A ieșit de pe teren, râdea, se distra, glumea. Eu, dacă pierdeam meciul acela, o finală de turneu mare, și la scorul ăla, păi trei zile eram în depresie. Plângeam, mi se părea că totul se sfârșește. E educația lor, cultura lor”.
„Eu am avut noroc, n-am fost certată de părinți când am pierdut, am fost certată doar când aveam emoții, eram super stresată, mă consumam aiurea și atunci îmi spuneau că nu fac bine”, a mai spus Simona.
Regulile impuse de pandemie au afectat-o și pe Simona, mai ales că un sportiv de talia ei este o persoană foarte activă, care călătorește mult.
„Perioada asta a fost dificilă pentru toată lumea, și din punctul meu de vedere a fost dificilă, pentru că m-am scos din priză. De unde călătoream săptămână de săptămână, dintr-o dată a trebuit să stau cinci luni în același loc.
„N-am stat cu părinții foarte mult în perioada asta, ei fiind la Constanța, am stat mai mult la București. Dar am avut șansa, după ce am ieșit din carantină, să mă întâlnesc cu prietenii, chiar și la distanță, am respectat regulile, pentru că de fel sunt un pic mai panicată, din toate punctele de vedere”.
Recomandările noastre
