Seriozitatea şi câştigarea încrederii din partea clienţilor şi a partenerilor de afaceri ar trebui să fie principalele obiective ale unui liber profesionist (freelancer) care vrea să aibă succes, potrivit opiniilor din piaţă strânse de EVZ.

Deşi nu este nicio diferenţă de fond între un antreprenor şi un liber profesionist, ultimul are de luptat cu anumite idei preconcepute. "Acesta are de luptat uneori cu un anume stereotip care există în piaţă referitor la el, şi anume faptul că este mai leneş decât un antreprenor. În sensul că, dacă ar vrea să muncească foarte serios, şi-ar face o firmă", a afirmat specialistul în resurse umane George Butunoiu.

Problemă de încredere

Specialistul consideră că o firmă inspiră, de obicei, ceva mai multă încredere decât un liber profesionist, în sensul că firma poate fi trasă la răspundere mai uşor dacă ceva nu merge bine. Astfel, deseori, un freelancer trebuie să muncească mai mult pentru a câştiga încrederea partenerilor de afaceri. Un liber profesionist trebuie să trateze fiecare sarcină primită cu maximă seriozitate, indiferent câţi bani primeşte.

"Un client mulţumit te va recomanda la alţii. Punctualitatea şi seriozitatea sunt esenţiale", a declarat Marius Păun, fotograf profesionist. Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte fotografii profesionişti, de la un anume nivel calitativ încolo, diferenţa între fotografi se face prin modul în care ştiu să relaţioneze cu clienţii. Astfel, capacitatea de comunicare şi de empatie sunt esenţiale în stabilirea unei bune relaţii de afaceri.

Cât te costă să fii fotograf

Investiţiile pe care trebuie să le facă un fotograf profesionist sunt mari. "O trusă foto de început costă minim 5.000 de euro, după care trebuie să cheltui anual minim 2.000 euro pentru a-ţi îmbunătăţi aparatura şi a cumpăra accesorii suplimentare", a precizat Păun.

Totodată, banii care pot fi câştigaţi sunt destul de mulţi, dar trebuie să ai şi noroc. Astfel, un fotograf profesionist, într-o lună bună, în România, poate să câştige şi 3.000-5.000 euro, dar acestea sunt, mai degrabă, excepţii.

O altă problemă în România este faptul că în ţara noastră se face mai greu delimitarea pe domenii, iar cultura fotografiei nu este atât de dezvoltată ca în străinătate.

"În străinătate, fiecare fotograf profesionist este specializat pe felia lui: pe sport, pe nunţi, pe wildlife, pe business sau pe fotografii cu copii etc. În România se face mai greu această delimitare. Unul din motive este faptul că aici nu se prea câştigă mulţi bani din fotografie pentru că nu este o cultură a fotografiei, ca în alte ţări", a afirmat Păun.