Republica Moldova. Plecarea lui Andrei Spânu de la şefia Ministerului Dezvoltării şi Infrastructurii, precum şi din Partidul Acţiune şi Solidaritate, aflat la guvernare, reprezintă ca atare începutul marii curâţenii în instituţiile statului şi din formaţiune, promisă de preşedinta Maia Sandu după ce referendumul privind integrarea europeană a fost la un pas de a nu trece.

Plecarea lui Spânu va atrage mai multe demisii, în special de la instituţiile statului, pe care le-ar fi controlat acesta. Astfel, după cum se spune în glumă la Chişinău, prin demisia lui Spânu a început sfârţitul guvernării celor „trei miniştri dintr-o mahala” – Andrei Spânu, ministrul de Interne Adrian Efros şi ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Alexei Buzu.

Toţi trei sunt orginari din satul Ratuş, raionul Criuleni, au crescut într-o mahala şi au copilărit împreună. Iar Alexei Buzu mai este şi cumătru cu Andrei Spânu, fapt recunoscut de ultimul. 

Sursele EvZ din culisele puterii susţin că relaţia dintre Andrei Spânu şi premierul Dorin Recean ar fi fost una foarte tensionată. Iar cu ajutorul consătenilor săi, Spânu şi-ar fi menţinut o poziţie influentă în guvernul condus deRecean.

Totodată, Andrei Spânu ar fi controlat sistemul vamal, dar şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), prin intermediul unui director – adjunct.

Sursele EvZ susţin că Maia Sandu ar fi rămas profund dezamăgită de eşecul Poliţiei şi SIS-ului la deconspirarea şi anihilarea reţelei lui Ilan Şor şi a altor autorităţi interlope, folosite de Kremlin pentru preluarea controlului politic în Republica Moldova. Fapt care a pus în pericol integrarea europeană, dar şi securitatea statului.

De ce s-a supărat Andrei Spânu

Întâmplător sau nu, Andrei Spânu şi-a anunţat demisia cu puţin timp  înainte de convocarea Consiliului Suprem de Securitate, prezidat de Maia Sandu. Întrunirea la care princiapala temă discutată a fost coruperea politică.

Sursele EvZ susţin că retragerea lui Andrei Spânu ar fi fost sugerată atât din interiorul PAS-lui, cât şi de partidele pro-europene din opoziţie. Dar ultimul cuvânt l-ar fi spus conducătorii unor misiuni diplomatice occidentale, acreditate la Chişinău.

Lui Andrei Spânu, pe lângă demisie, i s-ar fi cerut să treacă „în umbră”. Lucru care l-a supărat pe funcţionarul care a fost unul din principalii sponsori ai PAS-lui. Şi a decis să părăsească şi formaţiunea. „Am fost supus unei campanii nedrepte de defăimare”, a sugerat subtil Andrei Spânu despre demisia sa.

Moldovenii, nemulţumiţi de prestaţia lui Spânu

Andrei Spânu a fost cel mai criticat ministru din guvernarea PAS. În special, acesta a fost criticat pentru contractele cu Gazprom. De numele său au fost legate mai multe controverse. Este vorba despre licitația de la Termoelectrica, principalul furnizor de agent termic în Chişinău. La fel şi despre contractele cu Centrala de la Cuciurgan. Acţiuni care au condus la tariful mare la gaz şi agentul termic.

Subiectul tarifelor mari a fost una dintre principalele critici la adresa președintei Maia Sandu în aceasta campanie pentru prezidențiale.

O altă iniţiativă a lui Andrei Spânu, care a provocat nemulţumirea celor care locuiesc la bloc, a fost o dispoziţie semnată de acesta în toamna anului 2021. Astfel, consumatorii s-au trezit peste noapte cu facturi majorate la agentul termic. Fiind nevoiţi să achite pentru încălzirea scărilor, cerdacurilor şi subsolurilor. La care o bună parte din locatari nu au nicio atribuţie.

Dispoziţiea lui Spânu i-a afectat în special pe cei care şi-au instalat sisteme de încălzire autonomă şi au renunţat la sistemul de încălzire centralizat. Această categorie de consumatori a fost pusă în situaţia de a plăti aproape dublu pentru încălzire.

O parte din cheltuielile suplimentare impuse consmatorilor de Andrei Spânu au fost compensate de Guvern din fonduri externe. În presa de la Chişinău s-a vehiculat că ar fi vorba de o schemă de sustragere a banilor europeni destinaţi depăşirii crizei energetice. Aceşti bani au ajuns în conturileTermoelectrica, principalul furnizor de agent termic din Chişinău. După care ar fi fost spălaţi prin intermediul contractelor dubioase semnate în urma unor licitaţii aranjate.

Lui Spânu i s-au imputat şi costurile exagerate pentru construcția unui drum din sudul Republicii Moldova, Leova-Bumbata. Dar și anularea licitației pentru spațiile comerciale la Aeroportul din Chișinău.

Liderii PAS-lui încearcă să spele imaginea lui Andrei Spânu şi a partidului

În mesajul în care şi-a anunţat demisia, Andrei Spânu s-a dat drept victimă a crimei organizate şi corupţilor. „Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă”, a declarat Spânu.

La scurt timp, au apărut mesajele de mulţumire a şefilor de la guvernare, prin care a fost spălată imaginea lui Andrei Spânu.

„Respect decizia lui Andrei Spînu și îi mulțumesc pentru toată contribuția lui - pornind de la schimbările pe care le-a inițiat în sectorul energetic și faptul că Republica Moldova a scăpat de șantajul din acest domeniu.

Vorbind despre proiecte importante în special programul Satul European, dar și multe altele, care au rezultat în segmente importante de drumuri reparate, reabilitate sau construite de la zero. Sunt lucruri importante pe care le apreciem”, a declarat Maia Sandu

„În Guvern ai avut de luat decizii grele și nu te-ai eschivat de responsabilitatea pentru ele. Dar într-un final am reușit să ducem Moldova în direcția care ne-am propus-o - în marea familie europeană. Mulțumim!”, a declarat preşedintele Parlamentului, Igor Grosu.

Cine vine după Spânu

După primul tur al alegerilor prezidenţiale, preşedinta Maia Sandu a promis remanieri guvernamentale până la finele anului curent.

Ulterior, premierul Dorin Recean a promis schimbări majore în echipa sa până la 1 decembrie.

Se vehiculează că urmează să plece ministrul de Interne, Adrian Efros, ministra Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru, şi ministrul Economiei, Dumitru Alaiba. Sub semnul întrebării s-ar afla şi ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.