După Învierea și Înălțarea Domnului, a ajuns în Edesa, locul său de naștere, unde i-a dăruit regelui Avgar Sfânta Mahramă, așa cum îi făgăduise lui Iisus. Tradiția spune că Avgar și Mântuitorul avuseseră o corespondență și regele îi ceruse să vină să-l vindece, întrucât suferea de lepră. Cum Iisus, Care trebuia să urmeze Planul Mântuirii (Răstignirea, Moartea, Învierea) nu poate merge la Avgar, îl însărcinează pe Tadeu să-i ducă regelui chipul Său imprimat în mod minunat pe o pânză. Avgar, sărutând chipul nefăcut de mână omenească, s-a vindecat pe loc. Poporul, văzând minunea, s-a lepădat de idoli. Sfântul Tadeu a predicat apoi în Siria și Fenicia.