Sfântul Mucenic Teodot se naște în Galatia (Asia Mică), din părinți creștini pe la jumătatea secolului al III-lea.

Sfântul Mucenic Teodot păstorea ca episcop în orașul Cirene din insula Cipru, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor declanșate de împăratul Licinius (307-323).

Acesta este adus  în fața lui Sabin, guvernatorul insulei, care îi cere să se lepede de Hristos și să aducă jertfe zeilor păgâni. Cum Teodot respinge oferta indignat, Sabin îl amenință cu tortura.

Episcopul răspunde:

„Dacă ai ști tu bunătatea Dumnezeului meu, în Care îmi pun eu nădejdea, și tu ai vrea să suferi aceste chinuri, numai să dobândești ceea ce am eu.”

Drept urmare este supus la cazne cumplite. Este așezat pe un grătar de fier sub care era aprins un foc, apoi i se bat cuie în tălpi și i se poruncește să meargă.

Nimic nu îl clintește pe Teodot, iar mulți dintre cei care văd răbdarea și seninătatea acestuia cer să fie botezați și ei.

Guvernatorul poruncește să fie întemnițat.

După cinci zile, Sfântul Mucenic Teodot este scos iarăși din temniță și supus altor chinuri. Și din nou mulți păgâni se convertesc.

Și încă o dată, Sabin poruncește ca Teodot să fie întemnițat pentru a nu mai întoarce mulțimea de oameni la credința creștină.

Sfântul Mucenic Teodot stă în temniță până în anul 313, când împăratul Constantin cel Mare poruncește să înceteze persecuțiile împotriva creștinilor.

Teodot întoarce la episcopia lui din Cirene. Mai păstorește încă doi ani, după care se mută cu pace la Domnul, în anul 315.