Editura Evenimentul si Capital

SEVER VOINESCU: "Trebuie să scăpăm de complexe în politica externă"

448e8eeab1d4aa6eeea5f209727a7469
Autor: | | 39 Comentarii | 0 Vizualizari

Sever Voinescu spune că, în raport cu Rusia, primul lucru pe care ar trebui să-l încerce liderii europeni ar fi să empatizeze unul cu celălalt.

Mircea Marian: De ce aţi plecat din tagma comentatorilor politici în politică? Sever Voinescu: Sunt momente în viaţă în care vrei să vezi dacă eşti în stare să faci tu ceea ce pretinzi altora să facă. Pe de altă parte, am avut sentimentul că gândirea şi acţiunea politică românească s-au blocat iremediabil. Acest sentiment al blocajului m-a făcut să simt că implicarea este de domeniul urgenţei. M.M.: De ce aţi ales PDL? Cred că dreapta autentică este în interiorul PDL, iar eu sunt un om de dreapta. Aţi fi fost şocaţi dacă alegeam PSD sau PC. Şi am sentimentul că PNL este într-o derivă temporară, că s-a trădat pe sine prin deciziile politice luate în ultimii ani de liderii săi formali. Ioana Lupea: În calitate de comentator, aţi avut opinii critice la adresa PDL şi a preşedintelui Băsescu. Le-aţi adus în partid sau le-aţi lăsat la uşă? Le aduc cu mine în partid. Îmi spun părerea şi argumentez. Până acum nu am avut sentimentul că asta reprezintă vreun risc. Dimpotrivă, am excelente relaţii cu liderii partidului, atât la Bucureşti, cât şi la Ploieşti. Mă bucur că vă aduceţi aminte de ele, pentru că, în general, oamenii cu care vorbesc îşi amintesc că eram unul dintre lăudători. Există însă şi oameni care, pe după colţuri, le readuc în memoria liderilor partidului. Bizantinisme fireşti, nu mă afectează. Regret că multe dintre lucrurile pe care le-am scris nu s-au întâmplat, la timpul lor. Dar înţeleg că un partid este o dihanie complicată. Într-un partid vin fel de fel de oameni şi, adesea, chiar şi cei care vin cu bună-credinţă au reprezentări cu totul diferite asupra partidului şi drumului pe care acesta trebuie să meargă. Pe de altă parte, nu am nicio îndoială că PDL este cea mai bună soluţie pentru România. I.L.: Aţi fost propus ambasador la Washington. De ce nu aţi mai ajuns acolo? O comisie de politică externă, dominată de PSD şi de PNL, nu mi-a acordat votul de încredere la apelul insistent al domnului Geoană, pe motivul pur politic că am fost propus de Traian Băsescu. Interesant este că această comisie s-a reunit pentru a delibera cu o zi înainte suspendarea preşedintelui. În acel context şi pe Dumnezeu din ceruri l-ar fi respins prin vot, dacă era susţinut de Băsescu. Eu venisem cu un program serios, pe care intenţionam să-l discut cu comisia. Sugeram câteva alternative de abordare pe viitor a relaţiei cu SUA, dar membrii comisiei erau mai degrabă interesaţi de o evaluare a activităţii mele publicistice. Îi durea în cot de programul meu diplomatic, dar îi durea sufletul de ceea ce publicasem eu în calitate de comentator politic. M.M.: Ce propuneri aveaţi? Am investit foarte mult în relaţia cu SUA, suntem pe un palier ridicat de încredere şi eu cred că a sosit momentul pentru culegerea fructelor. Chestiunea vizelor este una. Mă gândeam şi la un tip de cooperare economică mai specială, evident în contextul UE, la un program de investiţii în dublu sens. America guvernatorilor şi a primarilor de mari oraşe, America statelor care alcătuiesc federaţia, şi care este foarte interesată de relaţii economice internaţionale, rămâne un spaţiu de putere american complet neexplorat de noi. Aşadar, trebuie să trecem de la o gândire de tip simbolic la una de tip pragmatic. I.L.: Ce veţi face cu acest plan? Este de sertar sau îl veţi propune viitorului ministru de externe? Îl discut continuu cu prieteni din România şi din America, experţi care sunt deschişi unei discuţii serioase, dincolo de clişee. Îl discut şi cu unii lideri ai partidului, cu prietenii de la Palatul Cotroceni. Dacă l-aş vedea transpus în acţiuni de politică externă, aş fi foarte fericit. I.L.: Le-aţi putea transpune chiar dv.? Este mai important să le văd transpuse şi este secundar cine le transpune. Ideile sunt mai importante decât funcţiile. I.L.: Credeţi că viitorul ministru de externe ar trebui să fie un diplomat sau un politician? Nu cred în guverne de tehnocraţi. Guvernarea, inclusiv asumarea Ministerului de Externe, este o chestiune de răspundere politică pe care partidele serioase trebuie să şi-o asume. Sunt însă două lucruri pe care trebuie să le avem în vedere. Primul este capacitatea unui partid politic de a livra oameni potriviţi. Aici atingem un subiect dureros, şi anume puţinătatea resurselor umane. Trebuie să ne întrebăm de ce oamenii de valoare nu se angajează politic. Pe de altă parte, dacă vorbim concret de numirea viitorului guvern, este evident că preşedintele României, care are atribuţii de politică externă, trebuie să aibă în ministru un partener de încredere şi de construcţie. M.M.: Ce ar trebui schimbat în politica externă? Direcţia generală este bună, opţiunile majore trebuie păstrate, am câştigat puncte prin consecvenţă, dar ne lipseşte imaginaţia, poate curajul şi cred că trebuie să scăpăm de anumite complexe provinciale. De asemenea, ar trebui să scăpăm de acest fals şi otrăvitor pragmatism care ne face să oferim contracte economice care ne defavorizează evident pentru „a cumpăra“ puncte politice. Nu cu contracte de gen Bechtel sau EADS se clădeşte o reputaţie internaţională solidă. În relaţiile internaţionale, influenţa nu se cumpără, ci se câştigă prin efort îndelungat şi onest. I.L.: În ultima perioadă, am remarcat o schimbare de strategie a preşedintelui. Mi se pare că Băsescu urmăreşte liniile directoare de politică externă ale Franţei. Suntem în UE, ambele ţări contribuie la forjarea politicii externe a Uniunii şi avem şi un parteneriat strategic cu Franţa. Suntem într-un moment de reaşezare şi cred că preşedintele navighează abil în aceste ape schimbătoare. Mi se pare important să vedem dacă nu cumva există o complementaritate între liniile de politică externă ale Franţei, liniile de politică externă ale UE şi ale partenerului transatlantic. Probabil că preşedintele Bă- sescu anticipează că foarte curând vom putea vorbi despre un parteneriat transatlantic mult mai serios. Contextul politic este propice. În Europa, sunt figuri politice proeminente cu evidente opţiuni transatlantice. În SUA, vine o administraţie nouă, care a dat semnale de deschidere către Europa. I.L.: Am remarcat şi că preşedintele Nicolas Sarkozy se poartă cu mănuşi cu Rusia. Există o ezitare vizibilă în relaţia cu Rusia pentru că UE este compusă din state care au experienţe istorice diferite. Într-un fel se vede relaţia cu Rusia de la Bucureşti sau de la Vilnius şi în cu totul alt fel de la Madrid sau Paris. Primul lucru pe care ar trebui să-l încerce liderii europeni ar fi să empatizeze unul cu celălalt. Aş vrea ca preşedintele Sarkozy să facă un efort să înţeleagă de ce România, Polonia şi Ţările Baltice au un anumit tip de reacţie faţă de Rusia, după cum noi ar trebui să înţelegem reacţia Franţei. Rusia este, pentru noi, o mare şi foarte bogată experienţă istorică. Ar fi absurd să ni se ceară nouă, europenilor, să uităm tot ce s-a întâmplat, cu bune şi cu rele. Teoria şi practica relaţiilor internaţionale ne arată că relaţia dintre o superputere şi o ţară de putere medie sau submedie este determinată de voinţa celei dintâi. Aşa că n-ar trebui să ne pălmuim singuri că nu suntem foarte buni prieteni cu Rusia. Analiştii şi politicienii autohtoni ar trebui să înceteze să tot critice autorităţile de la Bucureşti pentru stadiul nemulţumitor al relaţiei cu Rusia. Rusia are o mai mare capacitate de a influenţa relaţia cu România decât invers. "Locotenenţii şi soldaţii partidelor noastre ştiu bine că o alianţă PDL-PNL este soluţia." RECRUTĂRILE PDL „S-a apelat la împrumuturi suspecte“ M.M.: Ce credeţi despre recrutările făcute de PDL? Aş fi vrut să fie un partid mai exigent. Înţeleg că a avut o problemă să găsească peste 460 de candidaţi cu bune calităţi de parlamentari. Dar s-a apelat la împrumuturi suspecte, la adiţii bizare, la recrutări făcute peste noapte care, aduse la zi, îi stupefiază pe alegătorii noştri. I.L.: Nu vă este teamă că, după alegeri, cei racolaţi de la PSD sau PRM vor dezerta? Mă aştept să se întâmple acest lucru. Vor exista oameni, şi nu numai de la PDL, care vor sări dintr-o barcă în alta. Dacă facem guvernul, mă aştept ca mulţi să facă ochi dulci PDL-ului. M.M.: Pentru ce alianţă optaţi? Cea mai dezirabilă este cu PNL. Nu mă feresc să spun liderilor cu care mă întâlnesc că asta este părerea mea. Dincolo de nivelul de conducere al PDL şi PNL, unde, poate, mai sunt probleme, militanţii celor două partide au această aşteptare. Ei ştiu bine că o alianţă PDL-PNL este soluţia. Şi pedeliştilor, şi peneliştilor din teritoriu le va fi foarte greu să „înghită“ o apropiere de PSD şi imposibil să „vândă“ electoratului o eventuală alianţă cu PSD. Prin tradiţie, PD a fost cel mai dur opozant al PDSR-ului, iar PNL a fost un partid mereu departe de creaţiile politice ale lui Ion Iliescu. Cred că PDL şi PNL au chiar o obligaţie morală de a guverna împreună, dacă niciunul dintre partide nu va obţine singur guvernarea. I.L.: O alianţă cu PSD? Nu o doresc. Mi se pare imposibilă, duhnitoare. CE SPUNE DESPRE… rlamentarii PNL de la Ploieşti au tăcut obedient, ca să nu-l supere pe şeful lor suprem. În viziunea mea, interesele oamenilor din colegiul meu primează. Oamenii din colegiu sunt partidul meu. CINE ESTE SEVER VOINESCU Sever Voinescu ar putea fi viitorul ministru de externe, dacă PDL ajunge la guvernare. Voinescu a fost secretar general al MAE între 1998 şi 2000 şi, ulterior, consul la Chicago. Preşedintele Băsescu l-a propus ambasador la Washington, dar comisiile de politică externă ale parlamentului l-au respins. A fost comentator politic în „Cotidianul“ şi „Dilema Veche“.

Primele imagini din interior noii Catedrale! Altar poleit in aur, fantani arteziene, lifturi de 105.000.000 euro!

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI