Separatiștii pro-ruși vor un nou stat în Ucraina

Separatiștii pro-ruși vor un nou stat în Ucraina

Separatiștii, care luptă cu forțele guvernamentale ucrainene încă din 2014, au anunțat crearea unui nou „stat”, care s-ar afla, spun ei, pe teritoriul Ucrainei și ar avea capitala la Donețk.

Rebelii pro-ruși din Estul Ucrainei au pro clamat o nouă țară:Malorusia (Mica Rusie). Separatiștii, care luptă cu forțele guvernamentale ucrainene încă din 2014, au anunțat crearea unui nou „stat”, care s-ar afla, spun ei, pe teritoriul Ucrainei și ar avea capitala la Donețk.

Pun paie pe foc

Ideea creării acestei „țări”, care nu are nicio șansă de a fi pusă în practică, ar urma să fie supusă unui referendum.

Ne puteți urmări și pe Google News

O Constituție prezentată de liderul rebelilor, Alexander Zakharchenko, spune că reprezentanții insurgențillor din autoproclamata „Republică a Poporului” Donețk și Lugansk și din alte 18 regiuni au decis să „înființeze un stat succesor al Ucrainei”.

Documentul spune că bastionul rebelilor, Donețk, devine capitală, iar Kievul va fi doar „centru istoric și cultural”.

Reacții negative

Năstrușnica propunere a stârnit reacții din partea președintelui Petro Poroșenko. El a declarat că va fi reinstaurată „suveranitatea asupra Donbas și a Crimeei”, iar proiectul Malorusiei va dispărea, la fel ca Novorusia. Kremlinul a folosit numele din era țaristă Novorusia (Noua Rusie), cu referire la zona controlată de rebeli, dar termenul a fost abandonat.

„Sunt îngrijorat de retorica provocatoare pe care o auzim din partea Doneţkului’’, a declarat, ieri, ministrul de Externe austriac, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE.

Șeful armatei franceze pleacă, după o dispută cu președintele

FOTO: Agerpres

Șeful forțelor armate din Franța a demisionat, ieri, din funcție, după o dispută cu președintele Emmanuel Macron pe tema reducerii cheltuielilor.

Generalul Pierre de Villiers (foto, alături de Emmanuel Macron), aflat în funcție din 2014, a declarat că nu mai poate „garanta durabilitatea modelului forțelor armate”, pe care el îl consideră necesar pentru a asigura protecția Franței.

Guvernul francez a dezvăluit, săptămâna trecută, reduceri majore de cheltuieli pentru apărare, pentru a scădea deficitul bugetar sub cel impus de UE, de 3% din PIB. Macron a spus că nu va tolera nesupunere din partea armatei.

Într-un discurs, el explica: „Nu este demn să purtăm anumite dezbateri în spațiul public”, iar într-un interviu preciza: „Dacă șeful de stat major și președintele au păreri opuse pe anumite probleme, șeful armatei pleacă”.

Generalul de Villiers (60 de ani) a fost nemulțumit de tăierea a 850 de milioane de euro din bugetul apărării pe 2017, majoritatea reducerilor fiind la capitolul înzestrare.