Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Parlamentul a operat aceste modificări în lege după decizia Curții Constituționale (CCR) din data de 7 aprilie, iar actul normativ a fost trimis la promulgare.

„Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. (…) În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, prevede legea.

CCR, decizie în privința unei sintagme

Ce mai prevede noua lege

Prin actul normativ au fost reglementate şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi – de exemplu, prin pensionare – să semneze motivarea hotărârii.

„Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, se mai arată în modificările aduse legii.

Camera Deputaților a adoptat acest proiect de lege luni, 10 mai, modificând prevederile din Codul de Procedură Penală (CPp). Legea a fost adoptată cu 244 de voturi „pentru”, trei „împotrivă” și 40 de abţineri. Trei deputaţi nu au votat. Același proiect de lege a trecut și de Senat, în data de 4 mai.

judecator ccr

CCR a reglementat o problemă care datează de mulți ani

Noile modificări la legislația de procedură penală vin după ce Curtea Constituțională (CCR) a clarificat această problemă ridicată printr-o excepție de constituționalitate. Curtea a admis excepțiile de neconstituționalitate în cazul a trei articole din Codul de Procedură Penală.

Contestatarii au reclamat faptul că motivarea sentințelor penale era întârziată de judecători, iar condamnații erau duși la închisoare fără să aibă posibilitatea exercitării unor căi extraordinare de atac sau chiar fără să știe motivele pentru care a fost luată decizia.

Conform Curții Constituționale, fără motivare, condamnații nu mai pot fi duși la închisoare fără să existe o motivare a sentinței.