Sentință definitivă într-un dosar răsunător, cu un prejudiciu de 21 de milioane de euro

Procurorii spun că actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Mihail Boldea s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta ar mai fi contrafăcut şi mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA este proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de această societate în calitate de pârât. Pe baza acelor acte s-a formulat o acţiune civilă la Judecătoria Galaţi, prin care se urmărea ca instanţa să constate perfectată cumpărarea terenului de către SC Fitcoom Serv SRL, lucru care s-a întâmplat în baza sentinţei civile nr.2887/02.04.2007, rămasă definitivă prin neapelare.

Anchetatorii susţineau că, la data de 14 mai 2007, Mihail Boldea a sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul civil aflat la arhiva Judecătoriei Galaţi, pe care îl contrafăcuse tot el.

Ca urmare a pronunţării deciziei la Judecătoria Galaţi, atât primarul comunei Vânători, cât şi cei 13 consilieri locali au promovat acţiuni civile în instanţă şi plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obţinut în mod fraudulos de reprezentanţii SC Fitcoom Serv SRL şi de Mihail Boldea.

Conform DNA, în perioada 2007 - 2008, pentru a-i determina pe primarul comunei Vânători şi pe cei 13 consilieri locali să renunţe la acţiunile civile şi plângerile penale formulate şi pentru a elibera adeverinţe din care să rezulte înregistrarea suprafeţei în registrul agricol al Primăriei Vânători, Mihail Boldea, în înţelegere cu inculpaţii Mircea Marosy şi Valentina Cojocaru, au formulat plângeri nereale faţă de primar şi consilierii locali.

A murit Dan Voicilă, unul dintre marii comentatori sportivi ai României: Am fost un privilegiat

Sondaj EvZ. 45 la sută cred că a crescut corupția în România

Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. În calitatea sa de prim-procuror, Costache Roşca a determinat instrumentarea cu prioritate a dosarelor penale, în sensul că, fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliţie, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv, împotriva primarului comunei Vânători. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale, în urma ameninţărilor repetate şi pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile, dacă nu vor acţiona în sensul dorit de inculpaţi, arătau procurorii.

În schimbul demersurilor făcute în calitate de prim-procuror, Costache Roşca a obţinut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren şi anume 2 milioane euro, sumă primită de la inculpaţii Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, se afirma în rechizitoriu.

Conform DNA, ulterior, Mihail Boldea, Marosy, Cojocaru şi Oprea au procedat la dezmembrarea suprafeţei de 39, 61 ha, în sensul că au încheiat o serie de contracte simulate în care părţi figurau persoane apropiate sau alte persoane interpuse. Prin efectuarea unui număr de tranzacţii imobiliare, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a obţinerii în mod fraudulos a terenului, inculpaţii Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut, în mod necuvenit, foloase sub forma unor suprafeţe de teren şi contravaloarea unor astfel de terenuri valorificate, iar Mihail Boldea a obţinut în mod necuvenit suma de 590.000 euro.

Procurorii mai susţineau că, în declaraţiile de avere din anii 2008 - 2012, fostul deputat Mihail Boldea a făcut menţiuni nereale, în sensul că a împrumutat trei persoane cu suma de 350.000 euro. În realitate, indica DNA, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut, ca răsplată pentru infracţiunile comise. De asemenea, el a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles să efectueze fictiv plata/încasarea sumei de 300 milioane lei vechi, menţionată ca preţ în antecontractul de vânzare-cumpărare, sens în care au fost emise fictiv mai multe dispoziţii de plată.

Prejudiciul calculat de procurori în acest caz este de 21.786.710 euro, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos.