Un proiect de supraveghere în masă a românilor, pe care Serviciul Român de Informaţii încearcă să-l implementeze cu o finanțare europeană, stârneşte îngrijorarea societăţii civile, mai ales că a fost aprobat suspect de repede

APADOR-CH, împreună cu alte trei organizații neguvernamentale, a trimis ieri o scrisoare deschisă Comisiei Europeane, Ministerului Fondurilor Europene, premierului, Ministerului Comunicaţiilor, Comisiei parlamentare de control a SRI şi CSAT, în care solicită anularea licitației și a proiectului SRI care „încalcă drepturile fundamentale ale omului”. În plus, se mai cere includerea în condițiile de accesare a fondurilor europene, explicit, a interdicției folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetățenilor dar şi dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească.

Supravegherea întregii populații

SRI a câștigat un proiect pe fonduri europene prin care intenționează să achiziționeze software și hardware de 25 de milioane de euro pentru „consolidare și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”. Potrivit ongurilor semnatare a scrisorii deschise, proiectul, numit „SII Analytics”, are un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României, fiind un adevărat sistem informatic Big Brother. Foarte grav este şi faptul că nu este prevăzută nicio măsură de garantare a drepturilor cetățenești sau de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem.

Ce vrea să facă SRI cu banii europeni

SRI a demarat în luna iulie o licitaţie deschisă pentru implemenarea unui sistem IT al cărui scop este „dezvoltarea funcţiei de prevenţie, detectare şi luare de măsuri pentru reducerea redundanţei plăţilor în zona publică, prevenirea fraudei şi abuzurilor şi creşterea eficienţei în actul guvernamental”. Potrivit unui anunţ publicat pe SEAP este vorba de un contract cu finanţare UE, în valoare de peste 25,5 milioane de euro fără TVA. Termenul limită de depunere a ofertelor este 22 august. Pe lângă scopul din titlul proiectului, SRI mai urmăreşte „creşterea gradului de utilizare a serviciilor de guvernare din prisma procesării şi interpretării datelor, prin modernizarea şi eficientizarea activităţilor interne ale instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea fenomenelor de terorism, crimă organizată, corupţie sau evaziune fiscală”.

Pericolele proiectului SRI semnalate de organizaţiile neguvernamentale

• 1. Supraveghere generalizată prin combinarea bazelor de date

Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de ex. informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.

• 2. Lipsa oricăror garanții și potențialul de abuz

Prin agregarea bazelor de date, SRI va avea acces necontrolat la orice informație despre toți cetățenii, o chestiune nereglementată în acest moment în legislația românească. Legea de funcționare a SRI nu prevede mecanisme eficiente de control prin care să se garanteze că riscul abuzurilor de orice fel este redus și că atunci când se produc abuzuri ele vor putea fi sancționate, iar victimele despăgubite.

Acest proiect, de exemplu prevede că informațiile despre cetățeni pot fi accesate de pe un număr uriaș de terminale (peste 750), deci practic orice persoană din cele peste 1000 ce vor avea acces la sistem va avea posibilitatea să îl folosească și în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetățeanul să știe.

• 3. Bani europeni pentru încălcarea drepturilor europene

Proiectul a fost depus pe 9 iunie, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale a fost lansat public, și a fost aprobat foarte repede, în ciuda faptului că acesta încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal.

• 4. Rolul SRI în Guvernare & scopul ascuns al proiectului

Conform legii, SRI nu are nicio competență pe domeniul Guvernării sau pe „dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică”, așa cum sunt scopurile declarate ale proiectului.

Mai mult, anumite părți din proiect indică faptul că are de fapt și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații. De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pașapoarte), la care SRI are acces nelimitat și nesupravegheat, nu are nici o utilitate sau justificare în „prevenirea fraudei”, așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieții private a tuturor cetățenilor.

SRI: Proiectul efi cientizează lupta împotriva terorismului

Serviciul Român de Informaţii a dat, ieri seară, un comunicat destul de sec, replică la acuzaţiile organizaţiilor neguvernamentale, în care spune că noul sistem informatic nu colectează date noi. Însă nu informează opinia publică de ce un serviciu secret şi nu altă instituţie se ocupă de noul „Big Brother”. „Proiectul „SII Analytics - Sistem informatic de integrare și valorificare operațională și analitică a volumelor mari de date” este destinat asigurării unei capacități superioare de analiză a bazelor de date ale principalelor instituții din România.

Obiectivul platformei este de a spori considerabil viteza de căutare a informației relevante în bazele de date deja existente. Practic, în loc să interogheze sisteme diferite, neuniformizate informatic și procedural, instituțiile statului vor putea accesa informațiile integrat, rapid și eficient.

Sistemul nu colectează date noi, ci le analizează, pe baza unor algoritmi, pe cele existente. Rapiditatea în accesarea bazelor de date este impusă ca necesitate de amenințările specifice instituțiilor de intelligence din România - terorism, migrație ilegală, crimă organizată, pentru a căror contracarare este necesară o primă reacție în timp foarte scurt”.

Un sistem de audit complex

SRI recunoaşte voalat în comunicat că este totuşi o problemă, punerea în practică a proiectului presupunând un sistem de audit complex din punct de vedere al respectării legislaţiei în vigoare. „Proiectul are drept scop modernizarea și eficientizarea activităților interne ale instituțiilor cu atribuții în prevenirea și combaterea fenomenelor de terorism, crimă organizată, corupție și evaziune fiscală, respectiv a instituțiilor publice beneficiare (MAI, MP, MFP, DGAF, SRI).

Proiectul presupune un sistem de audit complex din punct de vedere al respectării legislației în vigoare, precum și al normelor de securitate privind accesul la datele stocate, orice interogare fiind jurnalizată automat și analizată în sensul evitării oricărei forme de abuz.

Aceasta este o platformă modernă, similară altora existente în plan european”, se mai arată în comunicatul SRI.