Ştrudelele sau găluştele cu prune, care necesită doar fierbere sau coacere, pot fi soluţii de avarie, în lipsa mâncării gătite.
Alimentele semipreparate care necesită doar fierbere, cu termen cât mai mic de valabilitate, pot reprezenta, din când în când, un compromis pentru persoanele care nu au timp să-şi prepare mâncare. Dacă ştrudelele sau găluştele cu prune semipreparate pot fi uneori o soluţie, supele la plic şi pateul la conservă sunt pe lista neagră din cauza numărului mare de E-uri. Termen de garanţie cât mai mic Ca şi în cazul mâncării gătite în casă, produsele semipreparate trebuie să fie cât mai proaspete. „Termenul de garanţie trebuie să fie de două-trei zile, maximum o săptămână. Dacă este mai mare de atât, produsele nu sunt de încredere, pentru că au precis conservanţ i“, spune Mihaela Ionescu, medic specialist în diabet şi boli de nutriţie la Institutul „N. Paulescu“ din Capitală.
Cel mai indicate sunt preparatele congelate sau semipreparatele care nu mai necesită decât fierbere sau coacere la cuptor, de tipul găluştelor cu prune. Cele mai puţin recomandate sunt mâncărurile la plic, deshidratate. „Acestea din urmă au foarte multă sare şi sunt contraindicate mai ales pentru cei care au afecţiuni renale sau cardiovasculare. În plus, nu au niciun conţinut nutritiv, pentru că s-au pierdut toate vitaminele prin deshidratare“, mai spune doctorul Mihaela Ionescu. Pateurile la conserve sunt şi ele contraindicate, pentru că pot conţine mai multe grăsimi decât ficat. O variantă mai bună, dintre conserve, pot fi cele de peşte.
„În lipsa produselor naturale, sunt o sursă bună de calciu şi vitamina D3, dacă sunt de bună calitate. Adică e bine să alegi una mai scumpă decât una ieftină“, spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi. Odată preparate, produsele „de-a gata“ ţin mult mai puţin decât mâncă- rurile gătite în casă. În general, mâncărurile gătite pot ţine cel mult trei zile. Nu mai mult, pentru că apar procese chimice de fermentaţie şi putrefacţie, avertizează medicii. „În formă de pudră, alimentele sunt mult mai rezistente.
Din momentul în care le-am hidratat, microbii se dezvoltă mai repede, pentru că nu au fost supuse unor temperaturi mari, care îi pot ucide“, explică Gheorghe Mencinicopschi. Drept urmare, nu ţine la frigider mai mult de o zi o supă la plic. Conservele, în schimb, se ţin şi mai puţin. Indicaţia este să le consumi imediat ce le-ai desfăcut, riscul de oxidare fiind foarte mare.
Dacă vrei să le ţii până seara, însă, trebuie să le scoţi din cutie şi să le depozitezi la frigider în cutii etanşe. Specialiştii te avertizează şi asupra modului în care prepari produsele congelate. „După ce le-ai decongelat, prepară-le imediat şi nu le recongela, deoarece proteinele, care intră în putrefacţie, devin toxice“, adaugă Mihaela Ionescu. ALTERNATIVĂ Coacerea, mai bună decât prăjirea Fie că este vorba de mâncarea gătită în casă sau de semipreparate, nutriţioniştii te sfătuiesc să le prelucrezi cât mai puţin. „Mâncarea este cu atât mai sănătoasă cu cât este mai puţin preparată termic, deoarece prin prelucrare termică se pierd multe vitamine şi apă. Cele mai indicate moduri de prelucare sunt fierberea şi coacerea la cuptor. Prin prăjit, se formează nişte compuşi toxici puternic cancerigeni. De asemenea, prăjeala solicită pancreasul, colecistul, ficatul“, subliniază Mihaela Ionescu.
Dacă, totuşi, vrei să prăjeşti din când în când, foloseşte uleiul de palmier nehidrogenat sau pe cel de măsline, care sunt mai rezistente la temperaturi înalte şi se descompun mai greu în produşi toxici. „Nu supune prăjelii uleiul de floarea soarelui sau de şofrănel. Mai degrabă prăjeşti într-un pic de untură sau unt“, menţionează Gheorghe Mencinicopschi.
Recomandările noastre
