Corina Corbu afirmă că decidenții nu au luat în calcul consecințele pe termen lung ale unei astfel de măsuri, la cât de greu va fi pe viitor să fie atrași cei mai buni tineri juriști, spunând că astfel judecătorii sunt demotivați. Pe de altă parte, mai notează judecătoarea, cetățenii se vor simți vulnerabili ”văzând cum  statutul profesional al celor care sunt chemați să îl judece, în condiții de independență și de imparțialitate, a fost practic călcat în picioare”.

”Decizia luată ieri de Parlamentul României a fost pentru mine, ca judecător și cetățean, tristă și, aș spune, stupefiantă. Tristă, pentru că a fost luată într-o modalitate care ridică mari întrebări cu privire la previzibilitatea legii în ceea ce privește reglementarea statutului unor profesii care presupun dedicație și privațiuni pentru servirea interesului public – magistrații, personalul aeronautic, diplomații, grefierii etc. – și pentru că pare să fi fost luată, cel puțin în cazul magistraților, cu ignorarea flagrantă, chiar premeditată, a jurisprudenței anterioare pe această temă a Curții Constituționale.

Nu cred că am mai avut o astfel de situație în România, mai ales că hotărârea a fost luată practic în condiții de cvasi-unanimitate, o clasă politică altminteri prin definiţie divizată găsind se pare una dintre puţinele linii comune în afectarea pe termen lung a însăşi stabilităţii sistemului judiciar”, notează Corbu în debutul scrisorii.

A venit timpul să punem justiţia la locul ei, spune judecătoarea, dar menționează că acesta trebuie să fie ”o poziție de egalitate și de echilibru în raport cu Executivul și Legislativul în arhitectura instituțională a României”.

Mai multe paragrafe sunt alocate percepției negative a publicului față de rem,unerarea magistraților pensionari. ”Atitudinea negativă a publicului față de justiție în chestiunea pensiilor de serviciu mai are la bază, în mod justificat, gravele excese semnalate în acest domeniu în cazuri particulare. Țin însă să amintesc că marea majoritate a acestor excese au ca sursă imperfecțiuni legislative pe care nu autoritatea judecătorească le-a introdus și pe care nu autoritatea judecătorească nu le-a corectat timp de ani de zile, preferând să le ignore. Aceste excese trebuie corectate, cu fermitate.

După cum trebuie remediate şi celelalte disfuncţii existente la nivelul sistemului judiciar. Nu se poate însă atinge un astfel de rezultat afectând cea mai importantă resursă de care beneficiază orice sistem judiciar, respectiv cea umană. (…) Sunt datoare să o spun din nou – pensiile magistraților nu sunt ”pensii speciale” și nu sunt nici ”pensii nesimțite”. Excesele trebuie sancționate și corectate, însă pentru marea majoritate a colegilor mei pensiile de serviciu sunt o garanție a independenței, sunt un element care le permite să îşi îndeplinească funcţiunea socială. Pensiile de serviciu ale magistraţilor includ o componentă contributivă și o altă componentă compensatorie, aceasta din urmă reflectând tocmai incompatibilitățile și interdicțiile la care sunt supuși.

În pofida legendei induse la nivelul percepției publice, pensiile de serviciu nu sunt o invenție românească, e suficient să ne uităm la situația din instituțiile Uniunii Europene și din majoritatea statelor membre. În pofida unei alte legende induse la nivelul percepției publice, nici salariile și nici pensiile magistraților nu sunt nici cele mai mari și nici ”nesimțite” și cred că e suficient ca oricine este interesat să verifice pe plan intern situaţia din alte instituții sau entități publice sau situația fie şi numai din țările din regiune.

Poate că media salariilor magistraților este într-adevăr semnificativ mai mare decât în alte domenii, dar aceasta reflectă doar faptul că toți judecătorii, de la Înalta Curte până la cea mai mică judecătorie, înfăptuiesc justiția, trebuie să rămână independenți și imparțiali și sunt supuși acelorași restricții și incompatibilități. Ca urmare, doar instanțele sunt ierarhizate, nu și judecătorii, astfel încât diferențele de salarizare pe parcursul carierei profesionale nu pot fi la fel de evidente ca în cazul altor profesii”, a mai scris Corina Corbu.

Potrivit Corinei Corbu, numărul pensiilor de serviciu ale magistraților aflate în plată este de aproximativ 4.000, iar cele ale grefierilor de aproximativ 2.000, în contextul în care numărul pensiilor speciale care vor rămâne în plată și în condiţiile intrării în vigoare a propunerii legislative adoptate ieri de Parlament  va fi de aproximativ 170.000. Numai în anul 2018, instanțele judecătorești din România au avut pe rol 2.946.106 de dosare, ceea ce înseamnă, în medie, 1.129 cauze/judecător la judecătorii, 655 la tribunale, 586 la curţile de apel, 1.152 de cauze/judecător la nivelul instanţei supreme.