CNIC nu are un cadru legal de funcționare? Șefa ÎCCJ, Corina Corbu, a făcut un raport după a treia vizită semestrială la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, din subordinea SRI. Aceasta nu a spus însă nimic despre lipsa cadrului legal de functionare a CNIC, relatează Luju.

Cadrul a fost creat în vremea Cabinetului Cioloș de fostul ministru al Justiției Raluca Prună prin OUG 6/2016. Corbu nu a văzut nimic în neregulă că CNIC face numai audituri interne. Ca să salveze aparențele, șefa ICCJ recomandă mai multă transparență pentru combaterea suspiciunilor (Raportul).

CNIC nu are o lege de înființare. Funcționează pe baza unei decizii CSAT

A trecut un an de la raportul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție Corina Corbu după primul control semestrial la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, din cadrul Serviciului Român de Informații. Judecătoarea păstrează tăcerea asupra cadrului nelegal în care funcționează CNIC.

Vineri, 5 februarie 2021, în al treilea raport efectuat în conformitate cu actuala formă a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarî, Corina Corbununu nu a sesizat: faptul că CNIC funcționează fără o bază reală, ci doar printr-o chichiță legislativă comisă de catre Raluca Prună, ministru de Justiție în guvernul Dacian Cioloș, prin celebra Ordonanță de Urgență 6/2016.

Mai exact, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor nu are o lege de înființare. Acesta funcționează doar în baza hotărârii secrete a Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 17/2005. Practic funcționează în baza unei hotărâri a CSAT, iar nu în baza unei legi, așa cum dictează Constituția. Mai multe detalii aici.

Se verifică singur Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor?

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a mai trecut cu vederea un aspect: faptul că auditurile de la CNIC sunt numai de natură internă, arată Luju. Altfel spus: Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI se verifică singur.

Judecătoarea Corina Corbu a lăudat marile parchete (PICCJ, DNA și DIICOT) că în cele 6 luni dintre ultimele două controale au reușit să se autonomizeze față de CNIC. Acestea au reușit în cea mai mare parte să-și creeze structuri proprii de interceptări ale comunicatiilor.

Judecătoarea Corina Corbu vrea centralizarea sistemului

La pagina 13 a raportului său, judecătoarea Corbu pledează în favoarea unei mai puternice centralizari a actualului sistem.  Obiectul este evitarea problemelor legate de autonomia pe care au reușit s-o obțină cele 3 mari parchete în ceea ce privește sistemele lor tehnice de interceptări.

În același raport, Corina Corbu menționează dorința CNIC de a-și extinde posibilitatea de interceptări asupra noilor mijloace de comunicare. În acest punct, magistratul amintește că există deja jurisprudența CCR, CEDO și CJUE.

Sursa: Luju