Premierul Dacian Cioloş a explicat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an.

"Problema acestor pensii speciale este, în primul rând, faptul că ele nu respectă principiul contributivităţii. Adică pensii speciale înseamnă că dai ca şi pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii. Deci, cineva trebuie să suporte acest surplus. A fost şi motivul pentru care noi am contestat la CCR – unul dintre motive – atunci când Parlamentul luase această decizie. Au fost făcute anumite modificări, dar care nu au integrat elementele constatate la CCR şi acceptate de CCR", a spus premierul.

În opinia prim-ministrului, ideea de pensii speciale riscă să afecteze însăşi consolidarea sistemului de pensii. "Ideea de pensii speciale, dacă avem multe astfel de categorii care acumulează pensii speciale, (…) riscă să afecteze însăşi consolidarea ideii şi a sistemului de pensii din România", a adăugat şeful Guvernului.

În sesizare, Executivul a apreciat că prevederile actului normativ instituie un regim legal de excepţie, în favoarea unei categorii restrânse de cetăţeni, dar şi că urmează să se aplice şi celor care au avut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliul judeţean anterior intrării în vigoare a acestei legi, fără vreo limită în timp. Guvernul atrage atenţia că, dincolo de aspectul în sine al retroactivităţii aplicării legii, perioada temporală extinsă este fără precedent în legislaţia din România.