Editura Evenimentul si Capital

Securitatea i-a ameninţat că le arestează părinţii

f9ad803f5135cdd04c3af082595a8727
Autor: | | 18 Comentarii | 0 Vizualizari

La începutul anilor '50, Armata şi Miliţia duceau în fotbalul românesc un război fără scrupule, din care nu lipseau racolările, arestările, ameninţările şi bătăile. EVZ vă prezintă astăzi noi fragmente din stenograma şedinţei din 12 mai 1953 a Secţiei Propagandă şi Agitaţie a CC al PMR, în care conducătorii României dezbăteau starea sportului, în general, şi a fotbalului, în special. Vă prezentăm detalii în exclusivitate despre "atrocităţile" la care se dedau Armata şi Miliţia, acum o jumătate de secol, pentru ca echipele CCA (viitoarea Steaua) şi Dinamo să se impună în campionat.

Un nou episod „Evenimentul zilei“ şi grupul de investigaţii „Miliţia Spirituală“ vă prezintă astăzi un nou capitol extras din stenograma unei şedinţe a Secţiei Propagandă şi Agitaţie din cadrul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, din anul 1953. Stenograma şedinţei, cu tema „unele manifestări nesănătoase în domeniul fotbalului“, stă mărturie asupra modului în care noii conducători ai ţării, descinşi de pe tancurile sovietice, înţelegeau să conducă sportul. Participanţii la şedinţă erau cadre de partid cu funcţii de conducere în Ministerul Forţelor Armate, Ministerul de Interne, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, Ministerul de Finanţe. Năravuri care durează de 50 de ani Din aceste posturi de cea mai mare importanţă, nu ezitau să-şi folosească puterea în scopuri pe cât de mărunte (cum ar fi câştigarea unui meci), pe atât de nocive la nivelul maselor (participanţ ii la discuţii recunoşteau că populaţia ura echipele departamentale). Documentul din ’53 mai demonstrează ceva: faptul că fotbalul românesc de astăzi, măcinat de acuzaţii, aranjamente, violenţă, corupţie, presiuni asupra jucătorilor şi a arbitrilor, are o lungă tradiţie în astfel de practici. Nici atunci, la începutul anilor ’50, bătălia nu se dădea deschis, exclusiv pe terenul de joc, ci în culise. Jucătorii, deveniţi marionete într-un teatru de păpuşi, erau mutaţi cu forţa de la o echipă la alta, ameninţaţi, învrăjbiţi unii împotriva celorlalţi sau lăsaţi pe tuşă doar pentru a nu fi racolaţi de adversar. Orgoliile liderilor comunişti dictau regulile jocului, iar federaţia era influenţată. Cu altfel de metode, dar aceleaşi rezultate, procedează şi conducătorii de astăzi ai cluburilor puternice din Liga I. Nicolae Ceauşescu, promotorul abuzurilor EVZ a dezvăluit în ediţia de ieri o pagină din istoria neagră a fotbalului românesc. Cotidianul nostru a arătat cum, în urmă cu 55 de ani, conducătorii statului român discutau cu nonşalanţă despre presiuni, abuzuri, bătăi, racolări, ameninţări. Cel mai vizat de acuzaţii era nimeni altul decât viitorul dictator, Nicolae Ceauşescu, pe atunci responsabil de CCA (Casa Centrală a Armatei, viitoarea Steaua - clubul sportiv al Ministerului Apărării). Acesta era acuzat făţiş că înrolează cu forţa sportivii, că ameninţă familiile acestora, că şantajează arbitrii şi că timorează echipele „muncitoreş ti“. Totul se petrecea în 1953, anul care a rămas faimos în lumea fotbalului tot din cauza lui Nicolae Ceauşescu, care a desfiinţat echipa ASA Câmpulung Moldovenesc pentru ca Steaua (pe atunci CCA), de care răspundea, să ia titlul. Fotbalul nu se vedea bine „de pe tribuna de stat“ Astăzi, EVZ şi „Miliţia Spirituală“ continuă serialul prin prezentarea altor detalii neştiute ale războiului de culise purtat de cadrele Armatei şi Miliţiei. Rivalitatea ajungea atât de departe, încât conducătorii statului constatau, speriaţi, că ofiţerii de armată şi de securitate se băteau între ei în tribună, la meciurile Dinamo - CCA! Dezamăgiţi că fotbalul nu era „la înălţimea prestigiului Republicii“, liderii comunişti ţineau deseori şedinţe de lucru, în care se discuta despre „însuşirea experienţ ei sovietice“ şi se trăgeau concluzii puerile, precum „avem apărare foarte bună la echipele din Divizia A şi B, dar nu avem înaintare. Aceasta dăunează enorm de mult“. „Nu se vede o preocupare pentru privirea fotbalului de pe tribuna de stat. Aceasta aduce daune extrem de mari intereselor sportului nostru, deci intereselor partidului, şi nu ne putem prezenta bine pe plan internaţional“, tuna în şedinţa de partid tovarăşul Manole Bodnăraş, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport. Cei vinovaţi de „manifestă rile nesănătoase în sport“ erau muştruluiţi şi li se dicta respectarea „liniei juste indicate de partid“. ISTORIE La şedinţa Secţiei de Propagandă a CC al Partidului Muncitoresc Român din 12 mai 1953, conducătorii statului trăgeau concluzia că fotbaliştii nu dau dovadă de devotament faţă de regim La şedinţa Secţiei Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 12 mai 1953 au participat o sumedenie dintre conducătorii de prim rang ai ţării. La consfătuirea despre situaţia sportului, în general, şi a fotbalului, în special, au luat parte Miron Constantinescu (secretar al CC al PMR şi preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării), Leonte Răutu, Nicolae Ceauşescu (viitorul dictator ocupa, în acel moment, funcţia de ministru adjunct al forţelor armate şi răspundea de clubul sportiv al armatei), Dumitru Petrescu (ministrul finanţelor), Ion Vinţe, Alexandru Bârlădeanu, Ady Ladislau (consilier al ministrului de interne), Manole Bodnăraş (preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport), Ştefan Voicu, Mircea Gherman, Corneliu Mănescu (şef al Diviziei Politice Superioare a Armatei), Ion Balaş, Anton Aman, Ion Gălăţeanu şi Tiberiu Baternai. Cei 15 au luat în discuţie situa- ţia pe care ei o calificau drept „gravă“ în sport şi în fotbal, provocată în principal de abuzurile Armatei şi Miliţiei. Principalul vizat de acuzaţii a fost Nicolae Ceauşescu, cel care răspundea de CCA (viitoarea Steaua). Discursurile au fost violente, acuzaţiile - foarte serioase şi dovezile - greu de combătut. Cu toate acestea, lucrurile nu s-au schimbat nici atunci, nici în anii care au urmat. CCA şi Dinamo au continuat racolările, presiunile, arestările şi intimidările. Considerat mijloc de propagandă a comunismului, fotbalul ajunsese un bumerang, demnitarii constatând sec că populaţia nu iubeşte echipele militare. Această politică de forţă avea să devasteze tot sportul românesc, care la începutul anilor ’50 începea să arate bizar. „Acum avem în Divizia A patru echipe militare. Există toate condiţiile ca anul acesta să mai intre încă două, iar de la anul, încă două!“, descria Dumitru Popescu absurdul situaţ iei la care se ajunsese. Consecinţele aveau să se simtă la începutul deceniului următor, când fotbalul a intrat în colaps. A stăzi vă prezentăm un nou fragment din stenograma discuţiei. CONSTRÂNGERE. Titus Ozon (stânga) n-avea voie să-i dribleze pe apărătorii sovietici de la Dinamo Tbilisi (dreapta) VEZI ŞI: Ceauşescu, primul blatist al ţării

Anunt de ultima ora! Ce se intampla cu Catedrala Mantuirii Neamului

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI