Un tânăr orfan din Odesa a dat lovitura în orașul Izmail cu una dintre cele mai populare cafenele din sudul Ucrainei. Tânărul spune că îi merge mult mai bine ca înainte de declanșarea războiului în țara sa, chiar dacă sirenele se aud permanent atât ziua cât şi noaptea. 

Vlad este un tânăr de 28 de ani din Odesa. Pentru el, cea mai iubită băutură din lume este cafeaua, iar după invazia rusă afacerea îi merge mult mai bine. Și în Odesa situația este tensionată, mai ales că sirenele sună şi de două ori pe oră, cu toate acestea oamenii rămân în oraşul lor ducându-și viaţa mai departe, aşa cum a procedat şi Vlad, care a ales să-şi ducă afacerea cu cafeneaua mai departe reușind cu succes.

Vlad, cafegiul orfan din Odesa a povestit: „Am fost un copil orfan, dar acum sunt managerul uneia dintre cele mai populare cafenele din sudul Ucrainei, în orașul Izmail. As putea spune ca izbucnirea războiului m-a ajutat. Știu că sună ciudat, dar o sa explic de ce: înainte de război, lucram la această cafenea unde erau doi patroni. Din cauza conflictului, unul dintre ei a renunțat, iar celălalt a ales sa plece pentru moment și, astfel, localul a fost închis mai bine de o lună.

Am rămas șomer, spune Vlad, locuiam în căminul studențesc din oraș. Așa cum v-am spus, sunt orfan și chiar nu aveam unde să merg. Când rușii au invadat Ucraina, sirenele se auzeau în tot orașul, chiar a fost un bombardament în zonă. Eram obligați să coborâm în adăposturi”, povestește Vlad.

Vlad rămăsese fără serviciu iar înrolarea în armata nu era o opțiune

Şi continuă povestea vieții sale pe timp de război: „Era o situație extrem de stresantă, eram foarte afectat din punct de vedere psihologic. Aveam numai gânduri pesimiste. Din acest motiv m-am mutat la fratele meu Noi de mici ne-am purtat singuri de grija! Iar eu am vrut mereu sa evoluez. Nu știam ce sa fac în februarie și martie - rămăsesem fără serviciu iar înrolarea în armata nu era o opțiune, pur si simplu nu mă rereprezenta cariera militara!

Pentru că orașul Izmail este aproape de graniță, si aici au venit foarte multi ucraineni fugiți din estul bombardat, am avut ideea de a-l convinge, cumva, pe patron să redeschidem cafeneaua, chiar dacă el nu mai era în zonă. A ținut cont de rugămintea mea și mi-a oferit încredere.

Acum, după mai bine de 4 luni, reușim să vindem și o sută de cafele pe zi. Situația este chiar mai buna ca înainte de război, pentru că populația orașului s-a triplat de când a început conflictul armat. Situatia din cafeneaua noastră, în mod surprinzător, a fost peste așteptări”, mai spune tânărul orfan din Odesa.

Mulţi oameni nici nu vorbesc despre război

Vlad mai povestește că oamenii din zonă se comportă normal, citesc ziarele, ascultă știrile dar nu vorbesc despre război.

„Nu mi-a venit sa cred că oamenii se comportă normal, iar unii dintre ei nici nu vorbesc despre război, chiar dacă vin din Donbas sau din alte alte zone afectate. Oricum, eu urmăresc permanent știrile și îmi doresc să vina ziua în care va fi pe prima pagina a ziarelor titlul că acest război s-a încheiat.

Dar până atunci, voi continua să servesc cafele, atât timp cât voi putea. Cred că o cană de cafea este un aliat puternic pe timp de război. Nu m-am gândit să părăsesc țara, dar poate că în viitor mă voi muta în alt oraș, cine știe....Se pare că, de când a început războiul, consumul de cafea s-a triplat în Ucraina, iar ucrainenii preferă espresso peste care adăugăm apă fierbinte”, a povestit Vlad corespondentului Radio România Actualități, Alexandru Buzică.