Secretul familiei Ceauşescu. S-a întâmplat cu 15 minute înainte de deces. „Vom fi împreună şi dincolo de moarte”
- Daniel Teodoreanu
- 24 mai 2017, 00:17
Despre familia Ceauşescu, simbolul dictaturii comuniste în România, s-au spus şi s-au scris multe. La aproape trei decenii de la lichidarea cuplului care a dominat Epoca de Aur, numele Ceauşescu apare din nou în prim-plan.
De data aceasta, memoria celei care a fost Zoia Ceauşescu a fost readusă în actualitate de jurnaliştii ziarului Libertatea, care au realizat un reportaj la Crematoriul Vitan.
„3,6 tone de cenușă! Atât cântăresc resturile pământești a 2.400 de decedați pe care rudele lor i-au abandonat în ”Sala comună” a Crematoriului uman Vitan Bârzești. Nu se știe de ce. Ca o bizarerie a lumii, tot în acestă instituție a eternității s-a derulat și o poveste de dragoste ieșită din comun: urna Zoei Ceușescu a fost răpită de soțul acesteia, dusă acasă și pusă într-un altar special, pentru a fi împreună mereu…
În columbar se află și nișa Zoei, fiica Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu. Cu un sfert de oră înainte de deces, în noiembrie 2006, Zoe i-a cerut soțului ei, Mircea Oprean, să o incinereze, apoi i-a dictat o poezie: “Şi cum te visam/Un gând îmi spuse/În somn/Că şi tu mă visezi/Dar atât de adânc/Încât la trezire/Nu ştiu dacă/De fapt/Eu nu exist decât/În visul tău”.
Trupul neînsuflețit a fost incinerat, apoi urna a fost depusă în nișa pe care scrie și astăzi ”Zoe”. Doar că Zoe nu mai este acolo.
“Ea a cerut să fie incinerată. Eu vreau să fiu înhumat. Am decis împreună ca urna cu cenuşa ei să o iau acasă, să fim împreună mereu. Iar când eu voi muri, lângă mine va fi pusă în mormânt şi urna. Vom fi împreună şi dincolo de moarte”, ne-a spus Mircea Oprean”, se arată în reportajul „Sala celor 2.400 de morți părăsiți de familii în Crematoriul Vitan: 3,6 tone de cenușă umană pe care nu o plânge nimeni”.
Zoia Ceaușescu, fiica boemă ce purta numele unei eroine sovietice
„Al doilea copil al cuplului Ceaușescu – Zoia (Zoe) – s-a născut la data de 1 martie 1949. Numele ei este inspirat de cel al Zoiei Kosmodemyanskaya, eroină sovietică, una dintre cele mai cunoscute figuri ale mișcării de partizani din cel de-Al Doilea Război Mondial, prinsă și executată prin spânzurare de către nemți, la vârsta de numai 18 ani. A urmat cursurile Liceului Petru Groza – fosta Şcoală Mixtă nr. 28 – şi, apoi, pe cele ale Liceului de Matematică- Fizică nr. 2, actualul Jean Monnet.
Fire artistică, cu accente boeme, a trebuit, totuși, să se supună voinței părinților care doreau ca aceasta să urmeze o carieră în domeniul științelor exacte, asemenea fraților ei, Valentin și Nicu. Astfel că, la finalul anului 1971 a terminat cursurile Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii bucureştene cu media finală 9.71, iar examenul final l-a promovat cu media 10.
Doctor în matematică
A obţinut titlul de doctor în matematică la aceeaşi universitate, cu teza „On Intertwining Dilations”, avându-l îndrumător pe profesorul Ciprian Foiaş. A devenit asistent universitar şi angajată la Institutul de Matematică.
Din cauza atmosferei relaxate din grupul pe care și l-a creat, Zoia fiind foarte apropiată și iubită de colegi, Institutul a fost desființat în anul 1975, din dorința expresă a Elenei Ceaușescu.
Ulterior, Zoia a condus, până la prăbuşirea regimului comunist, secţia de matematică din cadrul INCREST (Institutul pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică). A desfăşurat o activitate ştiinţifică destul de importantă, cel puţin 22 de lucrări fiind consemnate în arhiva prestigioasei American Mathematical Society.
Imposibilele povești de dragoste
Zoia nu a corespuns, însă, niciodată profilului imaginat de Elena Ceauşescu. Nu s-a putut adapta controlului strict impus asupra vieţii sale private.
Mama acesteia dorea o fiică- model și un exemplu de femeie comunistă, potrivit canoanelor trasate de propaganda oficială.
Rebelă
Zoia a sfidat-o în dese rânduri, cultivând relaţii cu scriitori şi artişti, dezvoltând o pasiune pentru bibliofilie şi opere de artă, în contrast cu megalomania de import, asiatică, observată în cazul soţilor Ceauşescu. Inevitabil, conflictele au apărut și în ceea ce privește relațiile amoroase ale acesteia.
Legătura cu Petre Roman, fostul premier al României, a început la sfârşitul anilor ’60. Se pare că relaţia nu a fost serioasă, dar, chiar şi aşa, Elena Ceauşescu şi-a arătat dezaprobarea şi a intervenit pentru ruperea ei.
La fel ca în cazul lui Valentin, xenofobia notorie a mamei lui Zoia a dus la trimiterea lui Petre Roman în Franța, acesta obținând o bursă de studii la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse”, a scris Cătălin Olteanu în ARTICOLUL DEDICAT VIEȚII CELEI CARE A FOST ZOIA CEAUȘESCU.