Cafeaua ideală se cumpără de la buticuri specializate, se prepară cu dragoste şi "se vorbeşte". Drept răsplată, ne face mai fericiţi şi mai deştepţi.

De treci de rondul de la Piaţa Rosetti, pe a doua stradă în stânga, cum vii dinspre Universitate, vei fi tentat să poposeşti la Delicatese Florescu, ademenit din stradă de savoarea unei cafele cu parfum interbelic.

De vei cădea pradă instinctelor, vei păşi în Templul Sacru al cafelei, unde eşti luat în primire de ultimul cafegiu în viaţă, mare orator, mare comerciant. Întâi te îndeamnă să adulmeci sortimentele în timp ce le trece în revistă, te prinde în mreje şi te transformă în victimă sigură.

Aşa arată Templul Sacru al Cafelei

O cameră mică, fără a fi neîncăpătoare, chivernistă cu saci de cafea verde, pereţi tapetaţi cu tablouri, distincţii şi caricaturi deştepte, iar în mijloc maşinăria-minune, unde boabele verzi prind crustă aurie-maronie şi încep să degaje beţia aromelor. "Dacă bei cafea Avedis, gândeşti bine", e argumentul suprem al cafegiului Florescu, care mă provoacă la o discuţie despre ritualul sacru al cafelei.

A furat meserie de la un cafegiu armean

Cafeaua a fost dragoste la prima vedere pentru domnul Florescu: copil fiind îi plăcea să mestece boabele, pe care le amesteca cu zahăr. Secretele de preparare şi comercializare le-a furat de la un cafegiu armean, care dă numele celui mai iubit sortiment de cafea al său, pentru care a intrat în puşcărie, Avedis.

Susţine că cea mai bună cafea este cea preparată la ibric, dar nu respinge noile moduri de preparare, precum filtrul şi espressorul, atât timp cât cafeaua este naturală, de calitate. Potrivit maestrului, cafeaua perfectă trebuie să fie aromată, sănătoasă, nici prea tare, nici prea slabă. 100% Arabica. "Dar pe toate pachetele de cafea scrie Arabica", ripostez.

"Cafeaua Arabica adevărată este organică sau biologică şi nebiologică. Cafeaua biologică este invenţia unui fermier columbian, care a observat că arborii de cafea care cresc la umbra altor copaci dau cafea mai bună, pentru că pământul este îngrăşat natural de păsările care se adăpostesc la umbra acestuia, păsări care, de asemenea, omoară şi paraziţii care ar putea afecta cultura de cafea. Trei sferturi din cafeaua mea este biologică. E foarte aromată, foarte gustoasă şi, evident, mai scumpă", pledează Florescu.

Urmează desfiinţarea pe scurt a cafelei din supermarket. "În supermarket nu există altceva în afară de Robusta sau o combinaţie de Arabica şi Robusta, tratată din plin cu chimicale. Cafeaua adevărată e cea verde, care se prăjeşte în faţa consumatorului şi se comercializează în cantităţi mici, pentru a-şi menţine prospeţimea", spune el.

Nici ritualul cafelei nu mai e ce a fost odată. Dacă, azi, cafeaua se bea pentru a ţine pasul cu ritmul alert al vieţii, pentru a rezista orelor în şir petrecute la muncă, pe timpuri, cafeaua era un mod de socializare. Ceşcuţa mică din porţelan cu farfurioară a fost înlocuită cu paharul mare din plastic, cu aromă de plastic sau care vine direct de la aparate industriale.

"Oamenii se grăbesc astăzi, îi înţeleg, însă cred că şi astăzi fiecare îşi poate construi propriul ritual, poate găsi un moment de răgaz", susţine cafegiul. Deplânge dispariţia cafenelelor, unde spuma societăţii se aduna, unde se dezbăteau idei, unde "se aflau de toate", aşa cum era Capşa odată.

"Nu există niciunde maşini de prăjit cafea, vine îmbuteliată. Acolo merg oameni care habar n-au ce beau", mai spune Florescu, care plănuieşte să-şi deschidă alături o cafenea literară cu librărie.

"Unde nu s-a băut cafea a fost dictatură"

"Din două milioane de locuitori, cât are Capitala, 10.000 sunt ai mei, unici. Pentru că am mizat pe calitate, nu pe cantitate", povesteşte el cu însufleţire. "Ştiţi ce cafea se bea la Cotroceni, la Palatul Victoria, la BNR sau ce cafea îi pregăteşte soţia directorului celei mai mari bănci din România?", mă întreabă retoric cafegiul. Unde nu s-a consumat cafea a fost dictatură. "Hitler nu bea cafea, Ceauşescu nu bea cafea. Napoleon, se ştie, era un mare băutor de cafea", exemplifică Florescu.

Acesta este şi motivul pentru care, în comunism, deşi o bună perioadă de timp cafea s-a găsit şi pentru plebe, comuniştii le-au răpit românilor plăcerea de a savura o cafea bună. "Au considerat că, dacă bea cafea, românul se deşteaptă. Dacă eşti prost, nu te deştepţi de la cafea, tot prost rămâi, dar dacă eşti deştept, mai deştept te faci de la cafea".

CARTE DE VIZITĂ

Incursiune în viaţa cafegiului Gheorghe Florescu

Deşi se declară tradiţionalist, cafegiul Gheorghe Florescu s-a adaptat vremurilor: îşi scrie carţile la laptop, are cont de facebook şi are exerciţiul vorbitului cu presa. La cei 66 de ani ai săi, a trecut prin toate funcţiile comerţului de stat.

În 1971 a preluat de la mentorul său, cafegiul armean Avedis Carbeleian, magazinul de cafea din bd. Hristo Botev 10, reperul boemei artistice a Bucureştiului. Blocul din Hristo Botev se prăbuşeşte la cutremurul din '77, dar el scapă ca prin minune şi-şi deschide un alt magazin. Lupta pentru aprovizionarea acestuia îl bagă în închisoare. Eliberat după trei ani, în 1988 se angajează din nou în comerţ şi participă la Revoluţie.

În '90 suferă un accident cerebral, în urma căruia rămâne cu hemipareză pe partea dreaptă. Asta nu-l împiedică să înveţe să scrie cu mâna stângă şi să-şi termine memoriile "Confesiunile unui cafegiu".

A înfiinţat Asociaţia Cafegiilor Independenţi din România, prin care îşi propune să educe oamenii obişnuiţi. "Vrem să apară cafea de calitate în toate cafenelele bucureştene. În plus, sunt dispus să ajut pe oricine doreşte să-şi deschidă o astfel de afacere", spune Florescu. "Dacă eşti prost, nu te deştepţi de la cafea, tot prost rămâi, dar dacă eşti deştept, mai deştept te faci de la cafea." GHEORGHE FLORESCU, cafegiu