Anatoli Galkin, bucătarul-şef al preşedinţilor ruşi, i-a hrănit pe Leonid Brejnev, Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev. Bunica lui a gătit pentru Stalin.

Se află, încă de pe vremea ţarilor, în acelaşi loc. O găseşti după ce traversezi aceleaşi coridoare lungi, zăreşti aceleaşi uşi mici şi te loveşte aceeaşi lumină orbitoare. Interiorul, desigur, s-a schimbat mult. Dar pe fereastra ei se văd cupolele aurite ale bisericilor, o imagine plăcută atât vara, cât şi iarna, acesta fiind locul preferat al ţarinelor. Rămâne marea încăpere încărcată de mâncare care a făcut istorie. Este vorba despre bucătăria Kremlinului. Acest loc a fost întotdeauna pentru serviciile speciale un obiectiv de maximă importanţă, cei 450 de angajaţi fiind aleşi cu mare grijă, după îndelungi şi diverse teste, ierarhia fiind la fel de riguroasă şi de respectată ca în armată. Mâncarea pregatită aici este păstrată în recipiente speciale, toate produsele, inclusiv apa minerală, fiind testate cu aparatură ultramodernă, de către o echipă de specialişti. Hrana pregătită pentru preşedintele Rusiei, "obiectivul numărul 1", cum îl numeşte FSB-ul (fostul KGB), este păstrată în termosuri speciale placate cu plumb la exterior. Fiecare bucătar are specialitatea lui: unul face supe, altul mâncare cu carne, o altă persoană e responsabilă cu torturile şi există chiar şi un maestru profilat pe gogoşi. Toţi sunt supuşi periodic, în mod obligatoriu, unor lungi serii de analize medicale. Boris Elţin este cel care a dispus transformarea acestei bucătării deosebite, totul arătând, aşa cum îi place să glumească bucătaruluişef, ca o "farmacie occidentală". Soţia lui Lenin, gospodină nepricepută Cei cu vechime, destul de puţini la număr, îşi amintesc despre obiceiurile şi preferinţele culinare ale diverşilor conducători, precum şi de modul în care se comportau soţiile acestora. Nadejda Krupskaia, soţia lui Lenin, era o gospodină foarte nepricepută. Ea nu ştia să gătească decât omletă. Când se ruşina de nepriceperea ei, spunea că, totuşi, la acest fel de mâncare este expertă, pretinzând că ştie să facă 50 de sortimente de omletă. Avea noroc: Lenin nu era deloc gurmand şi nici pretenţios: mânca ce i se punea în farfurie. În ceea ce îl priveşte pe Stalin, deşi s-ar putea presupune că prefera bucătăria gruzină, el mânca întotdeauna mâncare rusească, dându-se în vânt după pelmenii siberieni (un fel de colţunaşi), ciorba de varză şi cartofi în aluat. Stalin nu accepta să îi gătească decât bucătari bărbaţi. În ultimii ani ai vieţii a devenit foarte pretenţios şi irascibil, astfel încât a schimbat echipa de bucătari de patru ori. Nikita Hrusciov prefera mâncarea ucraineană: borş, colţunaşi, găluşti. În afara Kremlinului, la vila sa, din dispoziţia soţiei sale, Nina Petrovna, lucrau în bucătărie numai femei. Ea intra în fiecare dimineaţă în bucătărie, îmbrăcată în halat, îşi bea cafeaua şi dădea dispoziţii pentru pregătirea mesei. Bucătarul care a rezistat Anatoli Galkin, bucătarul-şef al Kremlinului a destăinuit secretele bucătăriei în cartea sa intitulată simplu "Cartea de bucate a Kremlinului". Ea conţine peste 100 de reţete. Galkin afirmă că nu există reţete foarte complicate şi oricine poate pregăti aceste feluri de bucate. Alegând viitoarea profesie, Anatoli Galkin a renunţat la drumul tatălui său, militar, şi a ales profesia bunicii, care a fost bucătăreasă la Stalin. După ce a absolvit şcoala tehnică pentru alimentaţie publică, la vârsta de 20 de ani el şi-a început cariera de bucătar la Kremlin şi de atunci lucrează aici de peste 30 de ani. Leonid Brejnev, Mihail Gorbaciov, Boris Elţin, Helmut Kohl, regina Elisabeta a II-a, Francois Mitterand, Margaret Thatcher, ambii Bush sunt numai câteva dintre personalităţile pentru care a avut onoarea să gătească. Anatoli Galkin a "debutat" la Kremlin făcându-i mâncare lui Leonid Brejnev. "Brejnev era un om foarte bun şi deosebit. Venea foarte des la bucătărie, se saluta cu toată lumea, întreba ce avem în meniu pentru ziua respectivă, se interesa dacă am gătit ceva din mistreţul vânat chiar de el", a povestit Galkin. Medvedev ţine la siluetă În privinţa actualului lider al Rusiei se fereşte să dea amănunte: "Pot să vă spun doar atât: Dmitri Medvedev ţine foarte mult la sănătate, la silueta lui şi mănâncă foarte uşor. În meniul lui sunt multe legume, fructe şi carne cu mai puţină grăsime. De aceea, preferă să bea vin alb sau roşu". Bucătarul Kremlinului recunoaşte că până ajunge mâncarea pe masa lui Medvedev, o gustă - fără exagerare, de 30-40 de ori, în timp ce o pregăteşte. Galkin mai respectă o regulă: din fiecare porţie de mâncare se reţine o probă de câte 50 de grame pe o perioadă de 24 de ore. Cafea după reţeta doamnei Gorbaciova Timp de 7 ani, până în 1991, Galkin s-a aflat alături de Mihail Gorbaciov şi îşi aminteşte cu plăcere de acele vremuri: "Gorbaciov nu a fost un gurmand, el mânca totul, însă câte puţin şi îi plăceau cel mai mult bucătăriile rusească şi georgiană. În fiecare dimineaţă îi pregătea fostului lider sovietic cafeaua după reţeta soţiei, Raisa Gorbaciova: "Când cafeaua se ridica în ibric, o luam de pe foc şi încetişor îi luam spuma cu o lingură şi o puneam în ceaşcă. Procedam aşa de trei ori, după care turnam cafeaua în ceaşcă, în aşa fel încât spuma să rămână intactă şi să se ridice la suprafaţă". Galkin a lucrat şi la ambasada URSS din Londra. Desertul pe care l-a pregătit i-a plăcut foarte mult Elisabetei a II-a, ea i-a mulţumit personal şi i-a făcut cadou un set de veselă din argint. Ulterior, Galkin a brevetat această reţetă cu numele "Desert pentru Elisabeta". <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/DrUhWLWvLmg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> ALCOOL Băuturile preferate ale şefilor de stat Despre Boris Elţin nu se poate spune că era un gurmand (el fiind mai mult atras de "lichide"), dar era extrem de pretenţios la mâncare, aşa încât în zece ani a schimbat mai mulţi bucătari. În ceea ce priveşte preferinţele pentru băuturile alcoolice, acestea au fost diferite, în funcţie de persoana care s-a aflat la putere. Lenin prefera să bea doar vin şi bere, Stalin bea foarte puţin, optând pentru coniacul de casă, Hruşciov şi Brejnev beau votcă rusească, iar Putin, ca şi Lenin, nu bea decât vin şi bere şi, doar în ocazii speciale, câte puţin rom de bună calitate. Viktoria Petrovna, soţia lui Leonid Brejnev, merită o atenţie aparte. El era un mare gurmand, deci masa trebuia să fie tot timpul plină cu aperitive şi dulciuri. În bucătărie, oalele nu încetau să clocotească pe foc niciodată, iar Viktoria Petrovna pregătea de câte ori avea ocazia ceva bun pentru soţul ei, preferaţi fiind colţunaşii cu vişine. Toamna robotea cot la cot cu bucătăresele pentru a umple cămara de dulceţuri. La mijlocul anilor '70 însă, Brejnev a realizat că este supraponderal şi a început să îşi supravegheze alimentaţia.

• De la ouăle lui Ceauşescu la puiul picant al lui Castro