Secretarul Secretarul de stat Cristian Grasu: „Sănătatea va deveni o prioritate prioritate atunci când se vor aloca peste 8% din PIB”

Secretarul Secretarul de stat Cristian Grasu: „Sănătatea va deveni o prioritate prioritate atunci când se vor aloca peste 8% din PIB”

Fostul pionier al Sistemului de Ambulanță București-Ilfov, actual secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, Cristian Grasu (foto), a declarat că singurele modalități prin care medicina românească va deveni prioritară este schimbarea cifrei alocate din PIB, cât și întărirea responsabilității cetățenilor față de propria stare de sănătate.

„Pentru că tot vorbim despre importanţa sănătăţii, despre prioritatea sănătăţii. Eu vă spun un singur lucru: o să cred când o să văd mai mult de 8% din PIB buget la Sănătate. Atunci o să cred că toată lumea consideră că sănătatea este prioritară în România. Sau atunci când o să văd că fiecare cetăţean din România consideră în sinea lui că cel mai important lucru este sănătatea şi că se duce la control şi se duce să se vaccineze şi că acceptă să fie informat despre riscurile şi beneficiile vaccinării şi aşa mai departe.

Atunci când primeşte un sfat de a face mişcare şi de a ține dietă, chiar să facă lucrurile acestea”, a afirmat Cristian Grasu. „Altfel, poate că ar trebui să ne gândim la modul în care responsabilitatea atrage după sine schimbări în modul în care oamenii sunt asiguraţi sau în modul în care plătesc asigurările de sănătate. Responsabilitatea ar trebui să fie cuvântul care ar trebui să ne conducă, pe lângă predictibilitatea de care avem nevoie.”

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Cel mai mic buget din UE

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății, raportat la Produsul Intern Brut, dar și la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, arată raportul „Health at a Glance: Europe 2018”, publicat recent de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). România alocă sănătății 5,1% din PIB, cel mai mic procent din UE și mai puțin decât țări europene din afara Uniunii, precum Albania (6,8%), Macedonia (6,1%) sau Muntenegru (5,9%).