Plafonarea prețurilor la energie va costa, în această iarnă, aproximativ nouă miliarde de lei. Estimarea îi aparține ministrului Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, anul viitor, plafonarea prețurilor la energie va costa încă trei miliarde de lei.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, susține că plafonarea tarifelor la energie a costat, anul trecut, bugetul public, 15 miliarde de lei. În acest an, suma va fi de aproape nouă miliarde de lei. În schimb, anul viitor, povara asupra bugetului se va reduce și mai mult, la aproape trei miliarde de lei.

Sebastian Burduja este prevăzător

Schema de plafonare va rămâne în vigoare, chiar dacă prețurile energiei au mai scăzut. Cauza este conflictul din Orientul Mijlociu, dar și lipsa de predictibilitate a unor producători.

„Preţul gazelor şi energiei electrice a scăzut faţă de vârful crizei energetice. Această schemă ne costă mai puţin. Dacă acum un an a costat la 15 miliarde de lei, anul acesta ne va costa în jur de nouă şi anul viitor, în jur de trei. De ce am insistat să păstrăm schema de compensare – plafonare, tocmai că evoluţiile în piaţa globală sunt impredictibile, e un conflict în Ucraina, e un conflict în Orientul Mijlociu, nu ştiu ce va face Iranul sau Arabia Saudită, dacă acest conflict se va extinde”, a declarat Sebastian Burduja.

Ultima romanță din Bucureştiul boem. Românii încă plâng în hohote când o ascultă. Video

Decizie pentru toți angajații din România. Guvernul a publicat deja procedura

Potrivit spuselor sale, românii nu trebuie supuși unor presiuni din perspectiva prețului facturat la energie. Ministrul a precizat că prețul gazelor naturale în România este al patrulea cel mai ieftin.

„Şi atunci decât să-i supui pe români unei presiuni, unei incertitudini din perspectiva preţului la factură e o schemă care funcţionează, e asigurat al patrulea cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană pentru consumatorul român şi aproximativ cinci milioane de gospodării au plătit 35 de lei la curent electric pe lună”, a explicat ministrul Energiei la Prima News.

Câți bani asigură România pentru această schemă

Ministrul Sebastian Burduja a arătat care sunt sumele pe care le suportă bugetul de stat. În total, a apreciat Burduja, ar fi vorba despre 21 - 22 de miliarde de lei.

„Vă spuneam, anul ăsta a undeva la nouă miliarde de lei. Acum, în total, schema a costat undeva la 21-22 miliarde de lei. E adevărat, trebuie să ştim cu toţii diferenţa între preţul la factură şi preţul din piaţă a fost şi este suportată de furnizori şi furnizorii vin către Ministerul Energiei şi către Ministerul Muncii şi sunt cele două ministere care decontează aceste facturi după validare de către ANRE, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul energiei şi ne spun aveţi să ne daţi bani”, a precizat ministrul.

Termocentrala Paroșeni Sursa foto: EVZ

Sebastian Burduja despre datoriile către furnizori

Ministrul Energiei a mai spus că, în acest moment, doar instituția pe care o conduce are datorii la furnizori de 1,8 miliarde de lei. El a precizat că situația nu este ușor de gestionat. Aceasta în condițiile în care și furnizorii de energie au nevoie de capital pentru a-și finanța afacerile,

Mulți dintre aceștia fac credite bancare și plătesc dobânzi până când își recuperează sumele de la stat. Pe de altă parte, Sebastian Buduja s-a arătat optimist că, odată cu adoptarea viitorului buget, mare parte din datorii vor fi acoperite.

„Avem să le dăm bani, în momentul ăsta doar Ministerul Energiei are undeva la 1,8 miliarde de lei datorie către furnizori. Furnizorii s-au dus către bănci, au făcut credite, au costuri cu dobânzile, au o expunere destul de mare în sectorul bancar, deci e o situaţie care nu e uşor de gestionat, dar cred că în următoarele luni putem să o degrevăm şi mizăm pe faptul că la început anului viitor, cu un nou buget, vom putea să recuperăm din aceste sume datorate”,  a mai precizat ministrul Energiei.

România va produce energie pe huilă până în 2032

Sebastian Burduja a declarat că, până în 2032, va fi arsă huilă la termocentrala Paroşeni şi aceasta nu va fi închisă până atunci. El a spus că trebuie găsite variante pentru ca termocentrala pe cărbune-şi continue activitatea şi după 2032.

„Până în 2032 se va arde huilă la Paroşeni. Ne gândim la alternative, pentru că după 2032, presupunând că nu vom putea renegocia acel termen, ce facem cu Valea Jiului. E vorba despre această biomasă care se poate arde la Paroşeni pentru că cealaltă variantă este să închidem din 2032 o termocentrală modernă, nu mai ardem nimic pentru că nu mai avem huilă sau nu mai putem extrage”, a precizat Burduja.

România și-a asumat, ca stat, să aplice politica de decarbonizare a Uniunii Europene până în 2032. Acest lucru presupune eliminarea cărbunelui din sistemul energetic național.

Pentru a duce la final politica europeană, România beneficiază de sume consistente din fondurile europene. În perioada următoare jumătate de miliard de euro va ajunge în județul Gorj pentru recalificarea forței de muncă, energie regenerabilă și comunități de energie, ecologizarea siturilor contaminate etc.