Judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) au anunțat joi că la 3 ianuarie 2002 poate fi luată o decizie definitivă în dosarul privind decesele tinerilor în incendiul de la clubul bucureștean Colectiv în 3 ianuarie. Amintim că procurorii de la Parchetul General au trimis dosarul Colectiv în judecată la data de 28 aprilie 2016, incendiul devastator din cauza căruia au murit 65 de persoane și 185 au fost rănite fiind înregistrat la 30 octombrie 2015.
La 3 ianuarie 2022 va fi motivată și decizia definitivă care este așteptată de avocați, de cei judecați, de procurorii DNA și cei ai Parchetului Tribunalului București.
La termenul de două săptămâni s-a ajuns după implemetnarea obligației de a se motiva deciziile până la momentul pronunțării lor. Mai trebuie spus că în acest dosar care a avansat foarte greu, instanța poate să amâne pronunțarea și la o dată ulterioară primei amânări.
Marți, 21 decembrie 2022, magistraţii le-au dat avocaţilor o săptămână pentru a depune concluzii scrise pentru clienţii lor. Judecătorii au menţionat că soluţia va fi amânată fără a preciza o dată când vor pronunţa decizia finală.
Cu o zi înainte, la 20 decembrie 2021, apărătorii celor judecaţi au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde. Avocații au apreciat că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor.
Avocații au spus judecătorilor că au greșit
De asemenea, apărătorii au precizat că au greșit şi magistraţii Tribunalului Bucureşti când au pronunţat pedepse cu executare. La termenul de vineri, procurorii DNA şi ai Parchetului General au cerut pedepse „orientate spre maximum prevăzut de lege″.
Totodată, la 17 decembrie 2021, procurorii au cerut pedepse cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone. Aceeași cerere i-a vizat pe funcţionarii din primărie, pe patronii clubului, pe cei doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii firmei de artificii.
foto: EVZ – Cristian Popescu Piedone
Procurorul Parchetului General a declarat în faţa judecătorilor că, şi după tragedia din Colectiv, mulţi agenţi economici refuză să îşi ia autorizaţii pentru incendiu. Ei doar afişează pe geam că nu au. Cu toate acestea, anunţul nu îi exonerează de răspundere penală.
„Riscurile sunt şi mai mari. Pot avea impresia că nu răspund penal pentru că victimele îşi asumă să ardă de vii când intră într-o locaţie fără aviz. Chiar dacă societatea e marcată de tragedia din Colectiv, aceasta se poate întâmpla din nou oricând″, a spus anchetatorul citat de Agerpres.
Procurorul DNA a cerut cele mai mari pedepse
Mai mult, procurorul DNA a cerut aplicarea unor pedepse maxime şi cu executare, susţinând că „este inexplicabilă atitudinea blândă a instanţei de fond″. El a completat că ordinea socială a fost „alterată″ de corupţie, iar oamenii au ars, „şi nu vorbim de doi, ci de un cimitir″.
Procesul se află în faza de apel, după ce la 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Cristian Popescu-Piedone. La acea vreme au fost condamnați și mai mulți funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Condamnarea lui are legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
În același timp, cei trei patroni ai clubului Colectiv (n.r. – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu) au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
sursă: arhivă EvZ
Daune materiale de peste 50 de milioane euro
La rândul ei, Daniela Niţă (n.r. – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists) a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.
Cristian Niţă (n.r. – directorul firmei de artificii) a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, iar George Matei şi Antonina Radu (n.r. – cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI) au fost condamnaţi la 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu (n.r. – şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, iar Larisa Luminiţa Ganea (n.r. – consilier superior) 7 ani, în itmp ce Ramona Sandra Moţoc (n.r. – referent superior) 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Condamnații au fost obligați să plătească în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro cătrevictimele incendiului din clubul Colectiv. Inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei.
În final aminitim că decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
