Lovitura aplicată de drogat fotbalistului Galamaz este universal blamată, însă agresarea acestuia de către colegii jucătorului poate fi tratată ca o cafteală pe teren.
În urma incidentului de la partida Petrolul Ploieşti - Steaua Bucureşti, majoritatea suporterilor a susţinut gestul fotbaliştilor Novak Martinovici şi Răzvan Stanca, care l-au agresat pe huliganul Ştefan Dragoş Enache. Mai mult, unele voci au susţinut ideea legitimei apărări în cazul jucătorilor stelişti, care au tăbărât pe aşa-zisul suporter ploieştean, după ce l-a lovit pe colegul lor, George Galamaz. Nu a fost legitimă apărare Avocatul Antonie Popescu susţine că, în cazul legitimei apărări, intrăm pe "o zonă cu geometrie variabilă", în sensul că cele mai multe hotărâri ale instanţei pe această speţă ţin de voinţa judecătorului, în condiţiile unei legi ambigue. Cu referire la cazul de la Ploieşti, imediat după lovitura huliganului Ştefan Dragoş Enache, se poate vorbi cel mult despre încăierare într-un spaţiu public, crede Popescu. "Este adevărat că jucătorii Stelei au fost provocaţi, însă era de datoria forţelor de ordine să intervină imediat pentru a nu continua răfuiala în teren. Putea fi respins altfel. Pentru a avea legitimă apărare, victima (Galamaz, n. red.) trebuia să reacţioneze, şi nu colegii săi. Nu poate fi invocată nici forţa majoră, deoarece nu exista un pericol imediat care ar fi produs noi victime", a declarat, pentru "Evenimentul zilei", avocatul Popescu. "Dacă primesc un pumn, sar toţi la bătaie" Eliminaţi în urma incidentelor, Martinovici şi Stanca au toate şansele să scape de suspendarea care poate fi între şase şi opt etape. Potrivit punctului 4 al Articolului 57 al Regulamentului FRF, "orice persoană care a încercat să prevină incidentele, să-i apere pe alţii sau să-i despartă pe cei implicaţi în încăierare nu va fi sancţionată". Problema este în altă parte. "Echipele noastre stau prost cu pregătirea psihică. Dacă primesc un gol, devin «legume », dacă primesc un pumn, sar cu toţii la bătaie", mai susţine Antonie Popescu. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/YJUsxPeVllo" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Cazul "crimei din Primăverii" În 2005, Adrian Iovan, pe atunci soţul creatoarei de modă Romaniţa Iovan, împuşca mortal, pe timp de noapte, un hoţ care intrase în casa fostului pilot. Procurorii care au anchetat cazul au decis că soţul Romanitzei Iovan a fost în legitimă apărare şi că nu se face vinovat de moartea lui Bogdan Iancu, tânărul surprins la furat în locuinţă. Cazul a provocat dezbateri aprinse, după ce sora victimei a cerut anchetarea fostului pilot şi judecarea acestuia pentru crimă. Un an mai târziu, dosarul "crimei din Primăverii" a fost închis, fără ca cel care a tras să fie pus sub acuzare.
CRIMA DIN PRIMĂVERII. Adrian Iovan a omorât un om în 2005. A fost legitimă apărare
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
CAZURI DE AUTOAPĂRARE
Oameni care au ajuns să comită crime înnebuniţi de frică
Costică Andronache, 43 de ani, este condamnat la 18 ani de detenţie pentru omor. S-a întâmplat în dimineaţa de 30 august, pe o stradă din zona Steaua din Timişoara. Sătul de nopţile nedormite din cauza chefurilor gălăgioase ale vecinilor, a chemat poliţia.
Un echipaj al Secţiei 3 a venit, a discutat cu cei reclamaţi şi le-a cerut să nu mai facă gălăgie. Însă cheful cu decibelii la maximum a continuat, astfel că Andronache s-a dus la vecinii săi şi le-a cerut încă o dată să dea muzica mai încet. Era trecut de 9.00 dimineaţa.
Agresorul i-a intrat în curte să-l bată
Enervaţi la culme, Ion Molnar şi fratele său au vrut să-i dea o corecţie. Au scos poarta lui Andronache din balamale şi au intrat în curte vrând să-l pună la respect. Costică Andronache era în casă cu soţia şi cu cei trei copii, cu vârsta sub 10 ani fiecare. A pus mâna pe cuţitul cu care meşterea ceva la o uşă, iar când Ion Molnar l-a atacat, a lovit şi el.
"Victima a fost înjunghiată la Andronache în curte, apoi a trecut în curtea altui vecin, unde a decedat, în timp ce clientul meu se urcase pe un garaj, ca să scape de agresori. Instanţa putea reţine măcar scuza provocării. Faţă de cazul Iovan, acesta era de 100 de ori mai în legitimă apărare. Nu am să înţeleg niciodată de ce instanţa nu a luat act de realitate", susţine avocatul bărbatului, Serafim Moraru, fost judecător în Penal.
Cu lacrimi in ochi, Andronache a povestit la audieri că era ameninţat în repetate rânduri de vecini: "Au intrat peste mine în curte. Unul i-a zis celuilalt să mă omoare. Ne-am bătut, iar eu doar m-am apărat".
Bestia care îşi maltrata părinţii
Procurorul Zafer Sadâc de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa spune că, de cele mai multe ori, este vorba de cazuri domestice în care legitima apărare este evidentă şi nu se mai ajunge la instanţă.
El îşi aminteşte că primul său dosar a fost cazul unei femei de 60 de ani, din Mangalia, care şi-a ucis fiul de 40 ani. Acesta, pe fondul consumului excesiv de alcool, îşi maltrata aproape zilnic părinţii.
Tragedia a avut loc într-o zi când fiul şi-a bătut părinţii pentru că nu trecuseră telefonul pe numele lui. După ce a spart tot în casă, fiul băut şi-a atacat tatăl şi a încercat să-l sugrume. Disperată, mama a vrut să-şi apere soţul, dar a fost trântită la pământ de agresorul care s-a întors spre tată.
Femeia a luat atunci un cuţit şi şi-a înjunghiat fiul în spate.
Un alt caz de scoatere de sub urmărie penală a fost anul trecut în ianuarie la Cumpăna. Procurorul Zafer Sadâc spune că pe fondul violenţei conjugale prelungite, o femeie şi-a înjunghiat soţul până l-a omorât. În ziua crimei, soţul îşi bătuse soţia cu sapa, deşi femeia apucase să se încuie într-o cameră. Agresorul a spart uşa. Înnebunită de frică, soţia a luat cuţitul şi l-a înjunghiat fără a mai ţine cont unde loveşte. A fost scoasă de sub urmărire penală. "Dacă nu mă apăram, îmi pierdeam viaţa" Un ieşean de 31 de ani a fost achitat de judecătorii ieşeni care au considerat că aceasta se afla în legitimă apărare când şi-a ucis un prieten. Crima a avut loc în noaptea de 19 spre 20 august 2009, în cartierul ieşean Păcurari. Lucian Cracea era cu mai mulţi prieteni la o bere, printre aceştia şi Ciprian Corobuţă. La un moment dat, cei doi au început să se certe din cauza unei prietene comune, lucrurile luând o amploare neaşteptată. Ciprian Corobuţă a mers acasă, unde a cerut ajutorul fratelui Dumitru, cei doi coborând în stradă înarmaţi cu un cuţit şi cu un baston. Procurorii au spus că Dumitru, victima, a reuşit să îl înjunghie în picior pe Cracea, care imediat a ripostat, lovindu- l în zona abdomenului. Dumitru Corobuţă a decedat ulterior, iar Cracea a fost arestat sub acuzaţia de omor calificat. Acuzatul a susţinut mereu că a fost în legitimă apărare. "Dacă nu mă apăram, riscam să-mi pierd viaţa. Am fost nevoit să folosesc cuţitul", a spus acesta. În ianurie 2011, la un an de la începerea procesului, Cracea a fost achitat, dar sentinţa nu este definitivă. Doar cazurile clare se termină la Parchet. S-a apărat de un soţ gelos Unul dintre cazurile relativ recente înregistrate în judeţul Hunedoara, în care s-a invocat legitima apărare, a fost cel al unui şofer agresat de un individ extrem de gelos. Victima era şoferul unui microbuz care transporta muncitori la o fabrică din apropiere. Soţia agresorului plecase de acasă din cauza bătăilor. Soţul gelos l-a luat în vizor pe şoferul de microbuz. "Într-o seară, soţul bolnav de gelozie l-a urmărit pe şofer până acasă şi a încercat să-l lovească. Şoferul s-a apărat, iar agresorul a căzut pe nişte bare de metal din curte, şi şi-a rupt splina. Au fost martori iar soluţia a fost de neîncepere a urmăririi penale", relatează procurorul Dorel Herban.
Cazurile de legitimă apărare sunt complicate, aprecierile corecte fiind dificil de făcut. Noţiunea presupune ca forţa gestului defensiv să nu fie mai mare decât cea a atacului. (Georgeta Petrovici, Feri Predescu, Irina Marinescu, Ciprian Iancu) "Ulterior arestării soţului ei, femeia nu a îndrăznit timp de doi ani să se întoarcă acasă. A revenit în imobil abia după ce poliţia i-a garantat paza." SERAFIM MORARU, avocatul lui Costică Andronache MODIFICARE Adrian Iovan a schimbat Codul Penal
- În urma cazului "Crima din Primăverii", parlmanetarii au introdus în noul Cod Penal (care încă nu a intrat în vigoare) prevederea expresă potrivit căreia "se prezumă a fi în legitimă apărare acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, fără drept, în timpul nopţii, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea mijloace".
- Alte norme stabilesc faptul că "este în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului".
- În acelaşi timp, a fost eliminat articolul potrivit căruia este în legitimă apărare şi acela care, din cauza tulburării sau temerii, "a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul". Acest lucru prespune ca victima să răspundă "cu aceeaşi monedă" în cazul unui atac şi, printre altele, trebuie să folosească pentru apărare acelaşi tip de armă.
INTERNAŢIONAL
Americanii şi francezii au legislaţia de partea lor, dar nu trebuie să riposteze disproporţionat
Dan Stancu
Statele Unite, unei persoane îi este permisă "utilizarea rezonabilă" a forţei pentru a se apăra pe sine sau pe altele aflate în pericol. Chiar dacă definiţia autoapărării diferă de la stat la stat, regula generală face distincţia între recurgerea la forţa letală şi recurgerea la forţa neletală.
În primul caz, cel atacat poate reacţiona pentru a preveni o rănire iminentă. Uzul de forţă letală este justificat doar dacă persoana atacată are motive întemeiate să creadă că agresorul o poate răni grav sau chiar ucide.
Ameninţare reală, reacţie imediată
Francezii îşi pot folosi dreptul la autoapărare dacă ameninţarea este reală, actuală şi injustă. În acest context, riposta la adresa forţelor de ordine în timpul unei manifestaţii, de exemplu, nu este considerată legitimă apărare de Codul Penal francez.
În Franţa, legitima apărare se aplică atât în cazul agresiunii asupra persoanelor, cât şi al sustragerii bunurilor. Apărarea trebuie să fie necesară (să nu mai existe altă modalitate de a evita pericolul), concomitentă (reacţia să fie imediată) şi proporţională cu agresiunea.
În Marea Britanie, juraţii au o misiune dificilă: ei trebuie să se pronunţe asupra intensităţii forţei de reacţie. Ca regulă, aceştia ţin cont de faptul că, aflându-se sub presiunea unui atac iminent, cel supus agresiunii nu are timp să ia decizii complet raţionale. Sunt permise şi loviturile preventive: victima nu trebuie să aştepte ca agresorul să lovească mai întâi sau să tragă primul foc de armă.
Victima şi pericolul
Legislaţia suedeză face referire la "starea de pericol" în care s-ar afla o persoană nevoită să recurgă la autoapărare. "Starea de pericol" se referă la un atac iminent asupra unei persoane sau a proprietăţii ei, la pătrunderea prin efracţie într-o cameră, casă, domeniu etc. şi chiar la refuzul unei persoane de a părăsi o locuinţă care nu îi aparţine. Se ţine seama de percepţia asupra pericolului. De exemplu, dacă o persoană este atacată cu un pistol neîncărcat, dar reacţionează pentru a nu fi împuşcată, judecătorul va ţine cont de faptul că victima s-a apărat fiind convinsă că arma era încarcată şi, prin urmare, a folosit o forţă proporţională cu pericolul perceput.
"Utilizarea forţei se va face pentru a respinge o agresiune injustă şi iminentă, vizând una sau mai multe persoane."
CODUL PENAL BELGIAN, despre dreptul la autoapărare
- Cazul Petrolul: Martinovici şi Stanca, legitimă apărare?
Recomandările noastre
