Potrivit Legii 62/2020, proprietarul unui imobil închiriat ar putea fi scutit de la plata impozitului anual, doar dacă va fi de acord cu reducerea chiriei cu un procent de 30 la sută. ”Prin derogare de la prevederile art. 84 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020 nu sunt venituri impozabile veniturile din cedarea folosinței bunurilor imobile obținute în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct”, se arată în noua lege.

Pentru a beneficia de această prevedere, proprietarul trebuie să știe că poate beneficia de această scutire de la plata impozitului, doar dacă pe perioada anului 2020 va reduce cuantumul chiriei, cu cel puțin 30%, față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

De asemenea, noua lege mai prevede că plata chiriilor poate fi amânată la cerere. ”Operatorii economici, practicanți ai profesiilor liberale, entitățile juridice de drept privat, a căror activitate a fost întreruptă sau ale căror venituri sau încasări au scăzut cu cel puțin 15% în luna martie 2020, față de media ultimului an calendaristic în perioada de aplicare a stării de urgență, persoanele fizice afectate economic direct sau indirect în perioada de aplicare a stării de urgență, pot amâna la cerere, fără plată de dobânzi și penalități, plata chiriei pentru folosința imobilelor înregistrate ca sedii, puncte de lucru sau locuințe”.

Mai mult, plata chiriei pentru cei arătați mai sus se va face de către ”organul fiscal teritorial competent”, în baza unei simple cereri, la care trebuie anexate mai multe documente doveditoare.

Actele necesare sunt:

– contractul de locațiune între locator și locatar;
– act adițional între locator și locatar la contractul de locațiune, care va conține următoarele:
– acordul părților pentru amânarea plății chiriei, durata perioadei de amânare a plății chiriei, suma aferentă acestei perioade de amânare;
– datele de identificare ale locatorului și locatarului;
– datele contului bancar al locatorului în care urmează a se face plata de către organul fiscal teritorial competent;
– data semnării și semnăturile ambelor părți;