Al treilea primar care a dat curs invitaţiei de a participa în campania "Oraşul de vis" este George Scripcaru. Acesta se alătură edililor din Arad şi Bacău şi promovează punctele forte ale oraşului său. A răspuns însă şi întrebărilor legate de problemele oraşelor. Dacă este sau nu aproape de situaţia concretă, rămâne la latitudinea locuitorilor din Braşov să evalueze răspunsurile şi să ofere o opinie.
Evz.ro: Sunteţi la al doilea mandat. Care sunt, în opinia dumneavoastră, lucrurile care i-au convins pe cetăţenii să vă voteze? George Scripcaru: Braşovenii mi-au acordat, din nou, încredere pentru că au văzut, cu ochii lor, schimbarea în bine a oraşului lor în timpul mandatului 2004-2008. Sunt un om de acţiune şi prefer să fac mai mult decât să vorbesc. Care sunt principalele probleme socio-economice cu care se confruntă Brașovul?Dispariţia marilor întreprinderi industriale este, de departe, cea mai mare problemă socio-economică, accentuată în acest moment de criza pe care o traversăm. Pierderea locurilor de muncă din acest domeniu a determinat o mutare masivă pe domeniul comercial, de construcţii sau turistic. O a doua problemă a fost creată de retrocedarea fostelor case naţionalizate. E adevărat că s-a construit destul de mult în ultimii ani, dar nu se compensează nevoia acută de locuinţe, mai ales că şi preţurile nu au fost tocmai mici. O a treia problemă, creată tot de retrocedări în mare parte, este numărul insuficient al locurilor în creşe şi grădiniţe. Care este situaţia alimentării cu apă caldă a oraşului?CET Braşov are mari probleme. Există un program de reabilitare care este în desfăşurare, însă în prezent GDF Suez a întrerupt furnizarea de gaz către sursa CET şi toate centralele cu datorii. Practic, în acest moment, din datele CET, aproximativ 20.000 de apartamente din cele 32.000 care mai primesc căldură şi apă caldă în sistem centralizat nu au apă caldă şi nici nu vor primi cât timp nu-şi vor achita datoriile, care ajung la aproximativ 12 milioane de lei. Este o situaţie care dezavantajează consumatorii care îşi achită corect facturile, dar sistemul nu permite delimitarea clară a acestora de cei care nu plătesc, iar asociaţiile cu datorii trebuie să înţeleagă că nu poţi beneficia de niciun serviciu fără să plăteşti. Care sunt principalele direcţii în care sunt investiţi banii de la bugetul local la nivelul oraşului Braşov? Principalele investiţii vizează reabilitarea infrastructurii – drumuri, reţele de utilităţi, parcări - modernizarea şi construirea de noi facilităţi pentru educaţie, modernizarea facilităţilor turistice. Totodată, am investit şi vom continua investiţiile în facilităţi de agrement şi încurajarea sportului de masă: piste pentru role, locuri de joacă pentru copii, parcuri, patinoar, campus sportiv, bazin de înot, săli de sport, locuri de petrecere a timpului liber în natură. În ce aţi investi mai mult pentru a produce o schimbare semnificativă? Aş dori să investim mai mult în crearea de facilităţi pentru potenţialii dezvoltatori economici din domeniul producţiei de bunuri, astfel încât să beneficieze de drumuri şi utilităţi până la terenurile pe care intenţionează să construiască. Care este situaţia investiţiilor, străine şi româneşti, în oraş? Care a fost volumul investiţiilor în 2008?Sub aspectul industrial, investiţiile străine sunt net superioare celor româneşti, dacă ne referim doar la Ina Schaefler, Lubrifin, IUS, Autoliv, IBM, la care se adaugă marile reţele de tip supermarket, cash and carry şi mall, din domeniul comercial. Investiţiile româneşti în producţie sunt puţine, cele mai multe fiind pe domeniul comerţului, serviciilor şi turismului – în special industria hotelieră. Am putea adăuga şi două investiţii importante româneşti, Paradisul Acvatic şi Aqua Park Noua, de 11 şi respectiv 10 milioane de euro, sau Roman SA, care împreună cu o firmă egipteană a reluat de curând producţia de tractoare la Braşov. Cum aţi caracteriza locuitorul municipiului Braşov? Este un foarte bun cetăţean, care-şi cunoaşte obligaţiile şi drepturile. Câte blocuri ANL există în oraş? Există patru blocuri, finalizate în 2001. Municipalitatea a demarat şi un program propriu de construcţie de locuinţe, prin Agenţia Locală pentru Locuinţe. Este vorba despre un parteneriat public-privat, în care noi punem la dispoziţia investitorilor terenul, în schimbul unui procent de 10 – 20% din numărul de apartamente construite. Care este situaţia locurilor de parcare?În Braşov trebuie să discutăm despre trei categorii de parcări: cele de reşedinţă, unde se plăteşte un abonament anual, cele publice cu plată şi cele private. În ultimii ani s-au amenajat aproximativ 25.000 de astfel de locuri de parcare. Stăm prost cu locurile de parcare din centrul istoric. Cele publice sunt relativ puţine, cam 2.500, în timp ce parcările private adeseori sunt neocupate, probabil din cauza preţului mai mare. În ceea ce priveşte sporul natural, la nivelul oraşului, acesta a fost, în 2008, de minus 174, conform INS. Care sunt cauzele care au dus la scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii?Scăderea natalităţii este un fenomen general, care afectează majoritatea statelor europene şi care cred că are drept cauze creşterea mediei de vârstă şi tendinţa familiilor tinere de a avea mai puţini copii. Deocamdată, municipalitatea nu cred că poate face foarte multe în acest domeniu, dar încercăm cel puţin să creştem numărul de creşe şi grădiniţe, astfel încât părinţii să aibă unde să-şi lase copiii cât timp sunt la serviciu. Din suprafaţa totală a străzilor din oraş, ce procent este asfaltat? Şi care este procentul de racordare la reţeaua de canalizare, gaze şi electricitate?În general, tot Braşovul este asfaltat şi nu sunt probleme cu gazele, electricitatea sau apa şi canalizarea, cu excepţia Cartierului Stupini. Iniţial, Stupini a fost un sat aparţinând comunei Bod, însă odată cu dezvoltarea oraşului a fost integrată şi acum este un cartier al Braşovului. Majoritatea străzilor din acest cartier sunt de macadam, iar canalizarea lipseşte în bună parte. Totuşi, am început un program de asfaltări, iar canalizarea a fost deja introdusă, în 2009, în zona DN13. Tronsoanele doi şi trei vor fi gata în următorii ani. Precizaţi câteva elemente definitorii ale oraşului.Este oraşul cu cel mai mare potenţial turistic montan din România, există foarte multă forţă de muncă specializată şi un potenţial de dezvoltare pe termen lung, dublat de o strategie solidă în acest sens. Care ar fi motivele prin care o persoană ar fi convinsă să se mute în Braşov? Dacă este vorba despre oportunităţi profesionale, perioada aceasta nu este una tocmai potrivită pentru a atrage pe cineva, indiferent de oraş. Oportunităţile profesionale ar putea veni în special din domeniul industriei hoteliere şi în turism în general, în domeniul IT şi în cel bancar, probabil. Venirea în Braşov cred că ţine de peisajul oraşului, de istoria lui, de faptul că este un oraş civilizat, curat, nepoluat, cu un transport în comun modern şi cu o viaţă culturală care creşte de la an la an. De ce consideraţi că Braşovul ar merita să primească titlul de “Oraş de vis”?Pentru că este o combinaţie fericită între istorie, tradiţie, multiculturalism pe de o parte şi facilităţi moderne, dezvoltare turistică şi un mediu nepoluat, pe de altă parte.
Recomandările noastre
