Copiii din Romania par condamnati la obezitate. O armata de chioscuri din incinta si din vecinatatea scolilor fac profit, sacrificandu-le sanatatea.

 Autoritatile nu au niciun program de protectie alimentara a copiilor romani. Comisarul european pentru sanatate, Kostas Kyprianou, a anuntat recent ca 14 milioane de copii din Europa sunt supraponderali, iar numarul creste cu 400.000 de copii obezi pe an.

In raportul prezentat la Conferinta Ministeriala a Regiunii Europene a OMS se arata ca pana in anul 2010 in Europa vor fi 15 milioane de copii obezi daca nu se iau masuri de prevenire. Unul din zece copii va fi obez.

Conform eurobarometrului realizat de Comisia Europeana in perioada noiembrie-decembrie 2005, 83% dintre europeni cred ca copiii lor sunt mai grasi decat in urma cu cinci ani. 26% dintre respondentii romani au subscris la acest punct de vedere, comparativ cu 34% in Bulgaria, 48% in Ungaria si 75% in Cipru.

Medicii din tara noastra au observat de ani buni cresterea numarului de cazuri de obezitate la copii. Specialistii spun ca ne confruntam deja cu o epidemie de obezitate, care se extinde rapid in randurile copiilor. „Aproape 40% dintre internarile de copii de la Institutul „Parhon” sunt cauzate de obezitate”, spune profesorul universitar Constantin Dumitrache, medic endocrinolog la Institutul „C.I. Parhon” din Bucuresti.

Si, cu toate acestea, elevii vor manca in continuare pufuleti, chipsuri, floricele si vor bea bauturi racoritoare acidulate in pauzele dintre orele de curs din cauza ca nimeni nu isi asuma responsabilitatea pentru ce se vinde in chioscurile din incinta scolilor sau din imediata apropiere a acestora.

Directorii de scoli spun ca ei nu pot sa atraga atentia celor care vand „junk-food” din cauza ca patronii de chioscuri au contracte de inchiriere pentru perioade mai mari de timp. Pe de alta parte, elevii sunt multumiti ca au de unde sa isi cumpere de mancare in pauze si ca nu sunt nevoiti sa iasa din curtea scolii.

Cum se arunca pisica

Dumitru Matei, se-cretar de stat pentru Invatamantul Preuniversitar din Ministerul Educatiei, este de parere ca un chiosc este bine-venit in scoala si ca numai ceea ce se comercializeaza acolo reprezinta o problema. „Autoritatile locale, conducerile scolilor si directiile de sanatate publica la nivel local trebuie sa vegheze ca in aceste chioscuri sa se vanda ceea ce trebuie. Desfiintarea lor nu este o solutie”, completeaza Dumitru Matei. Secretarul de stat spune ca aceasta nu este problema ministerului, ci a comunitatilor locale.

Chioscul din incinta Colegiului Tehnic „Media”, din sectorul 1 al Capitalei, vinde, pe langa multe feluri de chipsuri si biscuiti, si cateva banane, si mere. Desi patronul s-a tot schimbat, chioscul este deschis de acum patru ani, dupa cum spune directoarea Mariana Ciobanu.

Chiar daca acesta s-ar inchide, elevii tot mancare de la coltul strazii ar servi in pauze, pentru ca pe langa liceu sunt mai multe patiserii. Mai mult decat atat, vanzarea in incinta scolii nu este nici prea profitabila, din cauza ca in vacante magazinele se inchid, iar in timpul verii multi tineri prefera sa iasa din scoala pentru a-si cumpara de mancare.

La Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, din sectorul 2 al Capitalei, liceenii ies de la ore si isi mai iau o punga de cartofi prajiti, o cola si trag o tigara repede, inainte de intrare. Pentru ei, chioscul, care se afla chiar langa liceu, e vital, din cauza ca adolescentii nu prea isi mai iau pachetel de acasa. Daca magazinul cu de toate s-ar desfiinta, ei ar fi nevoiti sa mearga pana la alt chios, care este la o distanta destul de mare de scoala.

La coada, in pauze

Nu mai putin de doua fast-fooduri functioneaza in incinta Colegiului National „Ion Minulescu” din Slatina. Fiind unul dintre cele mai renumite licee din judet, acesta s-a transformat si intr-o veritabila fabrica de facut bani.

Administratorii celor doua patiserii vand celor 1.600 de elevi de gimnaziu si liceu orice doresc acestia, sucuri acidulate, hamburgeri, chipsuri s.a., mai putin tigari. Acestea pot fi insa foarte usor procurate de la magazinul amplasat chiar vizavi de liceu de catre adevaratii „impatimiti”.

Directoarea colegiului, Aurelia Cotosman, a declarat ca dieta elevilor nu reprezinta una din problemele cu care se confrunta, dar ca, daca cineva va ridica acest aspect, este deschisa oricaror idei: „M-am intalnit cu parintii elevilor chiar acum doua saptamani si am discutat despre multe probleme, dar nimeni nu a sesizat probleme legate de alimentatia elevilor si faptul ca acestia ar trebui protejati intr-un fel de tentatii. Eu, personal, pot impune unele restrictii patronilor celor doua patiserii care functioneaza in incinta liceului, dar nu pot fara macar o sesizare in acest sens din partea parintilor”.

In municipiul Sibiu exista un singur fast-food in incinta unei scoli, si anume la Liceul „Avram Iancu”. Aici au acces atat elevii, cat si studentii de la facultatile din zona, fiindca intrarea in local se face din strada. Se servesc snitele, sandviciuri, chebap, dar si garnituri de pilaf, cartofi prajiti si multe feluri de salata.

In rest, exista chioscuri, la gardul scolilor, de unde copiii isi cumpara snacks-uri, cornuri, ciocolata, dar si sandviciuri si mai ales sucuri. Un fast-food sau un chiosc la o scoala se poate deschide la solicitarea comerciantilor, iar procedura este destul de complicata. „Comerciantul face o cerere catre scoala, scoala organizeaza o sedinta a Consiliului de Administratie, unde pune in discutie solicitarea. In sedinta se tine cont de parerea parintilor si a elevilor si se ia decizia. Daca se doreste infiintarea chioscului, scoala trimite primariei o adresa in care solicita organizarea licitatiei.

Deci un fast-food sau chiosc nu se poate infiinta decat la solicitarea scolii”, spune Simona Pop, director al Serviciului Scoli din cadrul Primariei Sibiu, care este de parere ca e mai bine sa existe astfel de chioscuri langa scoli, decat ca elevii sa fie nevoiti sa mearga pe la magazine dupa acelasi tip de mancare. In caietul de sarcini al licitatiei se precizeaza ca sunt interzise comercializarea de bauturi alcoolice si tigari.

La scolile din Sibiu, exista 29 de chioscuri. La Colegiul National „Octavian Goga”, copiii mai mici se catara cum pot pe gard ca sa faca fata celor mai mari si sa apuce o punga de chipsuri in minutele de pauza.

La Scoala „Regina Maria”, la chioscul lipit de gard, cel mai bine se vand sandviciurile, dar oferta include si pizza sau hot-dog, ba chiar si cafea. Liceele Brukenthal si cel de Arta, din centrul orasului, nu au astfel de chioscuri.

„Nu prea e bine cu chioscurile. Copiii isi iau doar chipsuri, si culmea e ca de multe ori vin cu ele acasa. Toti copiii au bani si isi cumpara, trebuie sa le dai...”, spune Dorina Dura, mamica a doi copii, de 3 si 9 ani.

Chiosc la schimb cu paza

Brasovul a gasit o solutie originala de a tine sub control chioscurile de pe langa scoli si gradinite, asigurand in acelasi timp paza acestor institutii. „Din totalul de 109 unitati de invatamant, au fost incheiate 35 de contracte de asociere intre municipalitate si firme private. Municipalitatea pune la dispozitia acestora spatii gratuite in incinta scolii sau in curtea acesteia, iar firmele care ocupa aceste spatii au obligatia sa asigure paza scolii in care isi desfasoara activitatea. Obiectul contractului il reprezinta comercializarea cu amanuntul de produse alimentare si rechizite scolare”, a precizat Laura Savu, consilier juridic in cadrul Primariei Brasov.

Numarul chioscurilor este totusi mai mare de 35, deoarece exista si chioscuri in imediata vecinatate a scolilor. In general, majoritatea acestora s-au orientat spre comercializarea produselor de panificatie si patiserie.

Din pacate, la nivel national nu exista niciun program de protectie alimentara a copiilor. Generatia tanara pare a fi condamnata la obezitate si la toate maladiile asociate cu acestea. Chiar daca in familie se incearca stabilirea unei diete, aceasta e data peste cap la scoala, unde copiii au acces la subproduse alimentare. Un program pe zece ani

Jamie Oliver, un bucatar englez care gateste sanatos

Jamie Oliver este un bucatar celebru in Marea Britanie. Totodata, el este si un parinte responsabil, asa ca a pornit o campanie care a depasit granitele tarii ce are ca scop sa-i determine pe oameni sa se intoarca la o alimentatie sanatoasa, bazata pe produse naturale. Iata care sunt obiectivele lui Jamie: autoritatile locale si cele nationale trebuie sa vina cu o strategie pentru zece ani si sa investeasca bani pentru a reeduca oamenii sa manance cum trebuie. Acest lucru trebuie sa se intample acum.

> 1. In programa scolara trebuie introduse ore de gatit, obligatorii pentru toti copiii pentru a li se oferi oportunitatea sa invete despre mancare, despre hrana de calitate din primii ani de viata.

> 2. Pentru profesori: recrutati si antrenati profesori specializati in arta culinara pentru ca elevii sa poata beneficia de o educatie adecvata si de calitate in acest domeniu.

> 3. Pentru directori: aveti drept obiectiv ca scoala pe care o conduceti si imprejurimile ei sa devina o zona libera de „junk food” (subproduse alimentare).

> 4. Pentru parinti: Acestia trebuie educati si ajutati sa inteleaga principiile de baza ale nutritiei si gatitului sanatos.

> 5. Pentru bone: daca aveti in casa o bona sau o femeie care gateste, pregatiti-o si invatati-o sa gateasca sanatos, folosind produse naturale.

> 6. Pentru guvern: creati o strategie pe zece ani, promovati-o puternic si determinati publicul sa se intoarca la o alimentatie sanatoasa. Obezitatea costa astazi sistemul de sanatate mai mult decat fumatul.

La acest articol au lucrat: Eugenia Mihalcea, Bucuresti; Andrei Paul, Brasov; Mugurel Manea, Slatina; Vera D. Niculescu, Sibiu