Nicolas Sarkozy şi Silvio Berlusconi vor ca statele UE să poată reinstitui mai uşor controalele la graniţe. Motivul: zecile de mii de imigranţi care au sosit şi continuă să sosească din Africa.

Acordul Schengen, pilon al integrării europene, este zguduit de Paris şi Roma, care au cerut ieri UE să acorde statelor membre dreptul de a reinstitui mai uşor controlul la graniţele interne.

Premierul italian Silvio Berlusconi şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, reuniţi ieri la Roma, au arătat că vor să rezolve rapid problema migranţilor tunisieni sosiţi pe tărâm european. Cei doi au asigurat că au în continuare încredere în spaţiul fără frontiere interne, la care România spera să adere în martie - speranţă spulberată de opoziţia Franţei şi a Germaniei, dar şi de întârzierile Bulgariei. Ei au insistat însă asupra nevoii de reformă a regulilor care guvernează încă din 1985 acordul Schengen.

Peste 20.000 de nedoriţi

Criza care a determinat apelul italo-francez a început în ultimele luni, când zeci de mii de migranţi ilegali nord-africani, în special tunisieni, care au fugit de instabilitatea provocată de revoltele din lumea arabă, au sosit pe insuliţa italiană Lampedusa.

Parisul şi Roma au traversat deja un moment de tensiune, după ce Italia a acordat permis de şedere temporară pentru aproximativ 20.000 de imigranţi, iar Franţa a întărit controalele la graniţă şi a suspendat circulaţia unor trenuri pentru a bloca drumul tunisienilor către Hexagon.

Berlusconi şi Sarkozy se află sub presiunea extremei drepte din Italia şi Franţa, iar liderul de la Paris mai trebuie să pregătească şi o campanie electorală, în vederea alegerilor de anul viitor. Scrisoare către UE

Liderul francez a fost clar. "Pentru ca Schengen să supravieţuiască, e necesar să fie reformat", a spus el după summitul de la Roma. Berlusconi a insistat că nimeni nu doreşte să anuleze tratatul, dar că, "în circumstanţe excepţionale, credem că trebuie să existe variaţii".

Acordul Schengen permite statelor membre, în număr de 25, să reintroducă controalele la frontiere pe o perioadă limitată, în cazul unei "ameninţări grave pentru ordinea publică sau securitatea internă".

Într-o scrisoare oficială adresată Comisiei şi Consiliului European, Sarkozy şi Berlusconi cer ca statele să poată reinstitui controalele şi în cazul unor fluxuri migratorii, precum cel actual.

Scrisoarea mai cere întărirea controalelor la frontierele externe, precum şi încheierea de acorduri între UE şi statele din sudul Mediteranei, care să permită returnarea imigranţilor.

Africa duce greul

Agenţiile umanitare au avertizat că statele din Africa de nord, şi nu Europa, suportă greul fluxului migrator legat de criza din Libia, transmite AFP. Jean Philippe Chauzy, purtător de cuvânt al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), a subliniat că "peste 600.000 de persoane au părăsit Libia şi au tranzitat ţările vecine, iar Tunisia, Egiptul, Ciad şi Mali şi-au lăsat frontierele deschise". Comparativ, în Lampedusa au debarcat circa 28.000 de persoane, a precizat oficialul OIM.

APEL CĂTRE DAMASC

Occidentul îi cere Siriei să renunţe la violenţă

Roma şi Parisul sunt preocupate de evenimentele din Siria şi cer regimului preşedintelui Bashar al-Assad "să pună capăt represiunii violente", a declarat ieri Silvio Berlusconi, la finalul summitului cu Nicolas Sarkozy. Preşedintele francez a spus, la rândul său, că situaţia din Siria este "inacceptabilă", dar a exclus o eventuală intervenţie militară în această ţară fără o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU. În opinia sa, o astfel de rezoluţie "nu este uşor de obţinut". "Suntem alături de popoarele arabe în aspiraţia lor pentru libertate", a mai spus Nicolas Sarkozy.

Anterior, ministrul francez de externe, Alain Juppé, declarase că Parisul a cerut Uniunii Europene şi ONU "măsuri ferme" pentru protejarea civililor sirieni. Londra a anunţat că intenţionează să trimită un "semnal puternic" Damascului, iar SUA iau în calcul impunerea de sancţiuni după ce armata siriană a intrat cu tancurile peste protestatarii din Deraa.

Zeci de persoane au fost ucise luni în acest oraş, unde, la jumătatea lui martie, au izbucnit protestele din Siria, soldate până în prezent cu peste 350 de morţi.