Evenimentul zilei a atras atenția și zilele trecute, dar și anul trecut că metodologia de corectare și recorectare a lucrărilor de la examenele naționale nedreptățește mulți copii. Noul ministru al Educației, Mircea Dumitru, promite că nedreptatea se va sfârși în această toamnă
Problema sutimilor care pot face diferența între a lua un examen și a fi respins este veche. Anul trecut, scandalul era același, parcursul școlar al multor elevi fiind modificat de blestematele 50 de sutimi. Metodologia de Bacalaureat precizează că o notă nu poate fi modificată în urma contestaţiei decât dacă între prima notă şi a doua există o diferenţă de cel puţin 0,5 puncte. Elevii au tot cerut să fie luată în calcul orice sutime. Adică, a luat 8,30, să zicem, iar la recorectare 8,40, nota să fie cea din urmă, pentru că la admitere orice sutime contează.
Ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, promitea că anul acesta nu se va mai întâmpla așa ceva. „Am cerut 
reanalizarea procedurii prin care cele 50 de sutimi care fac diferența pentru a primi un punct, la recorectare. Este frustrant să știi că la recorectare ai primit 10 sutimi, să zicem, dar nu poți beneficia de ele, iar tu intri în competiție cu nota nemodificată. Acest lucru poate și trebuie să fie modificat la nivelul metodologiei. De anul viitor.” Dar, ce să vezi, nu s-a schimbat nimic! Sorin Cîmpeanu declara de curând pentru EVZ că nu s–a schimbat nimic din cauza „instabilității de la vârful instituției”. Zilele trecute, Evenimentul zilei a atras din nou atenția asupra acestei chestiuni. Ministrul actual al Educației, Mircea Dumitru, promite și el că lucrurile se vor schimba. Că va da un ordin de ministru care va rezolva totul. „Decizia a fost deja luată. Urmează să renunțăm la această reglementare. Va fi propus un ordin de ministru pe această temă, pe care probabil că-l vom emite la sfârșitul lunii august. Nu există niciun fel de justificare să nu acorzi la recorectare, punctajul corect pe care îl poate primi un candidat, pe temeiul că nu a depășit 0,5 puncte.(...) Vom propune un document integrat care să aibă o abordare sistemică pentru toate concursurile, pentru toate examenele naționale, nu doar pentru Bacalaureat”, a declarat ministrul într-un interviu pentru Mediafax.
„Cred că este necesară evaluarea școlilor doctorale”
Ne puteți urmări și pe Google News
Ministrul a declarat că tot până în toamnă va avea și o schiţă a procedurii prin care se va face evaluarea şcolilor doctorale, iar până în decembrie va fi și această problemă reglementată. „Eu cred că evaluarea școlilor doctorale ar fi un demers de recredibilizare a învățământului doctoral în România. Nu sunt deloc de acord cu acele poziţii excesive care spun că toate doctoratele din România se iau prin fraudă şi prin plagiat. (...) Pornind de la aceste cazuri atât de mediatizate, nu trebuie să aruncăm această anatemă asupra întregului sistem doctoral. (...)Cred că este necesară evaluarea școlilor. La noul CNATDCU, care şi-a început activitatea în iunie, deja s-a lansat această temă. Credem că în luna septembrie putem avea o primă schiţă prin care putem să lansăm evaluarea şcolilor doctorale şi acesta este un proiect al ministerului pe care sunt convins că-l vom putea duce la îndeplinire până la sfârşitul lunii decembrie când o să încheiem mandatul la minister”, a mai spus ministrul. În ceea ce privește situația punctuală de la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, unde mai multe persoane au solicitat... renunțarea la titlul de doctor, ministrul a spus: „Ştiu că acolo sunt mai mulţi doctori care au solicitat (...) să renunțe la titlu fără să declare totuși că e vorba de un plagiat, fără să-și asume această culpă morală și științifică. Așteptăm din partea Academiei de Informații, o poziție clară, asumată de către conducerea instituţiei, din care să rezulte fie că Academia solicită evaluarea prin CNATDCU şi retragerea tezelor de doctorat şi a tilurilor de doctor, pentru că sunt plagiate, fie să şi le asume”, a declarat Mircea Dumitru.
Programul „Laptele și cornul” și alte beneficii pentru elevi „prost gestionate”
Adrian Curaj, cel care a fost înlocuit cu Mircea Dumitru, promitea că va face în așa fel încât, mai ales în zonele defavorizate, la sate, să fie nu numai programul laptele și cornul, ci să fie înființat și un program de „școala după școală”, care să asigure și o masă caldă elevilor, pentru a se reduce abandonul școlar. Aceeași „instabilitate la vârful ministerului” a lăsat ideea în coadă de pește. Mircea Dumitru crede că laptele și cornul trebuie să continue, chiar dacă se implementează greu, tocmai în acele zone defavorizate. „Părerea mea este că programele acestea trebuie să continue fiindcă sunt foarte utile, însă ele nu sunt gestionate, în momentul de față, foarte bine, nu există încă o capacitate suficientă pentru a pune în mișcare aceste programe. Există fonduri substanțiale pentru a veni în sprijinul copiilor care vin din medii sociale defavorizate, spre exemplu pentru a-i ajuta săși procure rechizitele școlare la începutul anului școlar. Pot să vă spun că până în momentul de față nu au fost folosite deloc aceste fonduri. Unul din motive este birocrația, adică certificarea folosirii corecte a fondurilor costă mai mult decât banii care sunt alocați fiecărui copil pentru a-și procura rechizitele”, a mai declarat minsitrul pentru Mediafax.
Recomandările noastre
